Despre anxietate și persoanele care suferă de anxietate

De departe, cele mai frecvente afecţiuni psihiatrice sunt tulburările anxioase. Prevalența acestora în populaţia generală fiind de peste 10 %, cu un raport între sexe de 2:1= femei/bărbaţi. În grupul mare al „tulburărilor nevrotice corelate cu stresul“, anxietatea este simptomul princeps.

Conform DEX (2009) şi Sinonime (2002), anxietatea este definită ca fiind o stare de nelinişte, de îngrijorare, de aşteptare încordată (de anticipare a unui pericol iminent), de frământare, de teamă, dar o teamă nedefinită (o „frică fără motiv”).

Experimentată de fiecare dintre noi în diferite situaţii/evenimente de viaţă, prevăzute sau neprevăzute, traumatizante, șocante, anxietatea nu este, în sine, o trăire patologică! Aşa-zisa anxietate normală (fiziologică) este o emoţie pozitivă, constructivă, care are ca rezultat creşterea performanţelor individului, adaptarea la anumite situaţii, depăşirea unor provocări (prin reacţii de tip „fugă“ sau „luptă“).

Comparativ cu aceasta, anxietatea patologică, poate fi invalidantă, în funcţie de intensitatea (uşoară până la paroxistică) şi de durata manifestării ei în timp şi, nu de puţine ori, prin stările intense de discomfort, poate genera comportamente de evitare, interferând astfel cu funcţionarea socio-profesională a individului.

Se impune clarificarea altor două noţiuni din spectrul anxietăţii :
• Fobia – este o teamă referitoare la anumite obiecte, fiinţe sau situaţii care îi generează insului un comportament evitant;
• Angoasa – reprezintă tulburările somatice care însoţesc anxietatea (anxietatea somatică).

În cele mai multe situaţii, anxietatea psihică asociază şi simptome somatice variate ca localizare, intensitate, durată, astfel ca cele două entităţi – anxietatea psihică şi angoasa se intrică în cadrul tabloului psihic al pacientului. Nu este de mirare faptul că, astfel de simptome trimit pacienţii spre serviciile de urgenţă de cardiologie, pneumologie, gastroenterologie, neurologie, urologie.

Cele mai întâlnite manifestări somatice în anxietatea patologică sunt :
– senzația de sufocare, „sete” de aer, „nod” în gât, „apăsare”/presiune toracică, hiperventilaţie;
– „amorţeli” în corp/membre, contracturi musculare, tremor;
– cefalee, „ameţeli”, transpiraţii accentuate, „valuri” de căldură;
– palpitații, durere toracică, tahicardie;
– grețuri, vărsături, colici abdominale, accelerarea tranzitului intestinal, nevoie imperioasă de defecare;
– micțiuni frecvente, senzaţie imperioasă de a urina.

Simptome psihice ca:
– senzația “morţii iminente” sau “ceva rău urmează să se întâmple”;
– teama de a „înnebuni”/de a pierde controlul;
– trăiri de derealizare, depersonalizare;
– tulburări ale somnului;
– dispoziția tristă, astenia;
– neliniște psihomotorie;
– scăderea capacităţii de concentrare, tulburarea memoriei de fixare.

Ar trebui să atragă atenţia medicilor din serviciile de urgențe, fiind de dorit ca, după excluderea unei eventuale patologii organice, astfel de pacienţi să ajungă şi în cabinetul medicului psihiatru.

Din păcate, lucrurile nu stau chiar aşa; teama de stigmatizare, atmosfera camerelor de gardă – cu ritmul alert, suprasolicitarea şi un grad mai redus de intimitate în astfel de instituţii, pot amâna întâlnirea cu psihiatrul! Aceşti pacienţi devin „abonaţi” ai serviciilor de urgenţă fiind trataţi în repetate situaţii doar simptomatic , pentru pretinse „căderi de calciu”, spasmofilii , sindroame dispeptice, vertiginoase etc.

Îmi amintesc cazul unui astfel de pacient care a „bântuit” serviciile de urgenţă timp de 3 ani, ani în care a colecţionat două dosare imense de acte medicale. Costurile unor astfel de solicitări de servicii medicale şi investigaţii paraclinice sunt imense.

Pentru cazurile în care problema de bază (anxietatea) este identificată din timp, următorul pas este acela de a solicita ajutorul unui medic psihiatru. Acesta va informa pacientul asupra modalităţilor de abordare şi tratament.

În cadrul Spitalului de Recuperare Polaris Medical, munca în echipă şi abordarea multidisciplinară a unor astfel de cazuri creşte şansele de recuperare mai rapidă şi reluarea activităţii acestor pacienţi. Tandemul „psihiatru – psiholog clinician/psihoterapeut” evaluează pacientul într-un mediu liniştit, intim şi prietenos. Interviul psihiatric, evaluarea psihologică (scale de anxietate, depresie etc.), dar şi evaluarea complexă somatică (în situaţii selecţionate), stabilesc tipul tulburării anxioase, intensitatea, durata acesteia şi planul individualizat de abordare şi tratament.

În esenţă, tratamentul tulburărilor anxioase constă în combinarea tratamentului psihofarmacologic cu psihoterapia.

Tratamentul psihofarmacologic are o rată mare de răspuns şi uzează medicaţia anxiolitică (în special benzodiazepinică), antidepresivă (de prima intenţie fiind ISSR –inhibitorii selectivi ai recaptării de serotonină. În general sunt folosite dozele cele mai mici care controlează tabloul clinic al pacientului.

Psihoterapia cognitiv-comportamentală vizează tehnici cognitive (centrate pe conţinutul gândurilor pacientului, restructurare cognitivă) şi tehnici comportamentale (expunerea la situaţia anxiogenă, antrenamentul competentelor sociale, stăpânirea şi controlul comportamentelor anxiogene).

Psihoeducația contribuie la bună informare a pacientului şi familiei acestuia despre tulburările anxioase, modalităţile de tratament şi evoluţia în timp.

Cele mai frecvente tulburări anxioase cu care ne confruntăm în cabinetul psihiatric sunt:
– tulburarea de panică (anxietatea episodică paroxistică);
– tulburarea de tip anxietate generalizată;
– tulburarea mixtă anxioasă şi depresivă;
– tulburarea obsesiv-compulsivă;
– fobiile specifice-simple, agorafobia;
– fobia socială;
– tulburarea de stress post-traumatică, tulburări de adaptare, reacţia acută la stres;
– tulburările somatoforme, hipocondria, tulburarea de somatizare;
– tulburările disociative;
– neurastenia.

Identificarea problemei, solicitarea precoce a ajutorului medical în astfel de situaţii, intervenţia complexă specializată, în echipă (psihiatru + psiholog clinician), vizează obţinerea unei bune remisiuni a simptomelor anxioase şi a recuperării psihiatrice cât mai rapide şi complete.

Nu uitați! Prima rezolvare a unei probleme este identificarea ei. Pasul doi este sa cereți ajutor în ceea ce privește recuperarea din Anxietate. Pentru detalii, programați acum un consult la unul dintre specialiștii în Psihiatrie, în vederea obținerii unui diagnostic corect.
Programarea poate fi efectuată telefonic, la 0264 933 sau online accesând link-ul.

 Dr. Horațiu Salvan – Medic primar psihiatru Polaris Medical