Deputatul Adrian Dohotaru: Condiționarea ajutorului social de găsirea unui loc de muncă denotă ură de clasă
Adrian Dohotaru a răbufnit la adresa modificărilor votate miercuri în Camera Deputaților aduse Legii venitului minim garantat. ”Opriți legea anti-socială votată de Parlament! Sesizați Curtea Constituțională și puneți stop urei de clasă și miturilor sociale!”, este apelul făcut de către deputatul clujean Avocatului Poporului și Președinției.
Principala nemulțumire a lui Dohotaru este legată de prevederea conform căreia refuzul unui loc de muncă sau refuzul de a participa la cursurile de formare profesionale oferite de agențiile pentru ocuparea forței de muncă, atrage automat încetarea dreptului la ajutor social. De asemenea, modificările aduse legii prevăd ca familia sau persoana care a refuzat un loc de muncă poate invoca dreptul la acordarea ajutorului social abia după un an.
Mai mult, alături de deputatul Petre Forin Manole, Dohotaru a formulat o petiție către cele două instituții, în care a solicitat sesizarea Curții Constituționale pe motiv că fundamentarea proiectului de modificare a legii s-a băcut pe baza unor afirmații false sau neprobate.
”Scopul legii a fost acela de a institui o serie de măsuri de responsabilizare a persoanelor beneficiare de ajutor social. O parte semnificativă a propunerilor, însă, precum și amendamentele depuse la Comisia de muncă și protecție socială a Camerei Deputaților și adoptate prin vot în plen, instituie, de fapt, impunerea muncii forțate pentru beneficiarii de ajutor social.
Inițiativa este fundamentată într-o serie de afirmații false sau neprobate, incluse în expunerea de motive. Astfel, se afirmă că în România există aproape 7 milioane de persoane asistați sociali, adulți și copii. Fals! Conform datelor puse la dispoziție de Ministerul Muncii și Justiției Sociale, în luna octombrie, la data la care a fost depusă inițiativa legislativă, erau, în total, 216.808 de beneficiari de venit minim.
Se afirmă, apoi, că oamenii preferă să trăiască din ajutoarele sociale de la stat, în loc decât să se angajeze. În realitate, în primele zece luni ale anului 2017, în cele 216.808 familii sau persoane singure beneficiare de ajutor social, regăsim 206.327 de copii și 325.736 de adulți. Nu știm câți anume dintre adulți sunt scutiți de obligația de a își căuta de muncă în baza art. 71 și 72 ale legii 416/2001. Știm însă că s-au încadrat în muncă 14.371 de beneficiari de ajutor social, reprezentând 4,41% din numărul total al adulților, în vreme ce doar 2.503 persoane au refuzat un loc de muncă oferit/un curs de calificare/recalificare/formare profesională, reprezentând 0,76% din totalul adulților.
Observăm, așadar, faptul că inițiativa este fondată pe afirmații false. Amendamentele propuse și adoptate la Comisia de muncă și protecție socială a Camerei Deputaților au fost substanțiale, însă au mers în aceeași direcție de pedepsire a beneficiarilor de ajutor social și crearea contextului pentru impunerea muncii forțate”, arată Dohotaru.
Inițiativa ce modifică Legea 416/2001 privind venitul minim garantat, va duce, în opinia deputatului clujean la situații în care li se poate solicita unor persoane care nu sunt beneficiare de ajutor social să presteze acțiuni sau lucrări de interes local, dacă în familia lor există un beneficiar de ajutor social, sau, mai grav, să-i afunde și mai mult pe oameni într-o situație de vulnerabilitate.
”Obligativitatea de a presta muncă este clar orientată mai mult ca un beneficiu pentru cei care au nevoie de muncitori zilieri, la costuri minime, argument care a și fost adus în repetate rânduri în dezbaterea de la comisie. Există, astfel, o neconcordanță cu scopul legii, modificarea aceasta funcționând într-o direcție diferită de cea de fond a legii: în loc să fie un mecanism care să scoată oamenii din situația vulnerabilă, încearcă, de fapt, să-i folosească pe cei aflați într-o situație vulnerabilă înspre beneficiul celor care au nevoie de zilieri, deși s-ar putea să fie în contra intereselor persoanelor vulnerabile”, se arată în petiția formulată de Dohotaru.