Cum se poate transforma digital municipiul Cluj-Napoca. FSPAC a elaborat o strategie și două scenarii

Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării din Cluj a elaborat o strategie de dezvoltare digitală a municipiului Cluj-Napoca pe care Primăria ar putea să o implementeze după ce va fi dezbătută și aprobată.

Strategia de Transformare Digitală a Municipiului Cluj-Napoca, coordonată de FSPAC (Calin Hintea, decan FSPAC, și Nicolae Urs, prodecan FSPAC) și realizată cu ajutorul comunității clujene, a fost prezentată în Consiliul Consultativ de Antreprenoriat și Inovare în IT din cadrul Primăriei. Rezultatul unui efort de aproximativ un an și jumătate, documentul stabilește principiile și direcțiile strategice pentru transformarea digitală a municipiului Cluj-Napoca.

Strategia va intra în perioada următoare în procesul de consultare publică, urmând ca ulterior acestuia să fie înaintată Consiliului Local pentru dezbatere și aprobare. Această strategie va putea fi implementată doar cu ajutorul tuturor actorilor interesați din comunitate, fiind un document strategic viu, care se va adapta și va crește odată cu schimbările aduse de noile tehnologii în societate.

La sfârșitul lunii ianuarie, anul acesta, Primăria Cluj-Napoca a obținut la Gala „The Diplomat-Bucharest premiul „Smart City Administration” datorită performanțelor și strategiilor din 2020.

„Pe lângă alocările pentru sănătate, asistență socială, sectorul cultural și alte măsuri importante, o modalitate necesară de răspuns rapid a fost și accelerarea procesului de digitalizare. Acum, Primăria Cluj-Napoca pune la dispoziția cetățenilor peste 250 servicii și proceduri online, pentru a diminua efortul și timpul petrecut pe drum sau în așteptare, precum și riscul în context pandemic. Pe lângă introducerea de noi proceduri și sisteme, precum Tichetul albastru, pe termen scurt avem ca obiectiv emiterea online a tuturor avizelor și autorizațiilor eliberate de instituție”, a declarat atunci primarul Emil Boc.

Documentul elaborat de FSPAC atrage atenția că în implementarea proiectelor de e-guvernare, primăria se lovește de obstacole obiective: nu poate plăti profesioniști IT la salariile de pe piață (mai ales când se iau în considerare și celelalte beneficii oferite de firmele private), nu poate beneficia de o infrastructură națională coerentă, inerția instituțională (atât internă cât și a celorlalte instituții publice) e greu de depășit.

„În acest context, primăria trebuie să își asume rolul de coordonator al unor proiecte de digitalizare care să îmbunătățească calitatea vieții cetățenilor, dar are nevoie și de contribuțiile actorilor din comunitate.

Studiile arată că, pentru a trece de la o simplă informatizare a proceselor interne dintr-o instituție publică către transformarea digitală, o serie de cerințe ar trebui îndeplinite”, se precizează în documentul publicat de FSPAC.

Astfel, specialiștii de la FSPAC au analizat care sunt factorii care au dus la succesul campionilor digitalizării, orașe precum Barcelona, Lisabona, Londra, Hamburg, Viena, sau au dat exemplul Estoniei considerată de mulți ca fiind copilul minune al implementării guvernării electronice în Europa. Documentul cuprinde o serie de principii, priorități și scenarii strategice, obiective și direcții de acțiune.

Priorități strategice:

• Centrarea pe cetățean (citizen centric) – punctul de plecare este nevoia cetățeanului, nu nevoia instituției;
• Crearea unui mediu economic favorabil pentru companiile private și susținerea dezvoltării start-up-urilor;
• Stimularea dezvoltării pe termen mediu și lung a unui Cadru de reglementare (acesta poate conține HCL-uri, legi naționale, HG-uri, ordine de ministru, etc.) care poate crea contextul legal necesar dezvoltării digitale (Cluj Digital Law Package);
• Implicarea actorilor relevanți în domeniul ITC, (cetățeni, companii, autorități locale și centrale, instituții educaționale, clustere, hub-uri de inovare digitală, ONG-uri);
• Recunoașterea rolului esențial al educației, în general, și al educației digitale, în special, atât pentru funcționari, cât și pentru cetățeni;
• Prioritizarea inovării în toate domeniile și în toate formele (tehnologică, socială, de proces, etc.), mai ales a inovării care duce la sau facilitează crearea de servicii digitale;
• Interoperabilitate, integrarea serviciilor și deschiderea seturilor de date și a codului sursă al aplicațiilor;
• Accent pe securitatea cibernetică și pe protejarea datelor personale ale cetățenilor;
• Îmbunătățirea sau optimizarea comunicării, a schimbului de informații și co-participării între departamente, instituții și între cetățeni și instituții;
• Conectarea face diferența – ready to connect by default. De la început proiectele sau aplicațiile trebuie să fie pregătite de interconectare;
• Strategia trebuie să fie flexibilă, ușor de adaptat; tehnologia e un mijloc, subordonat nevoilor utilizatorilor și politicilor urbane.

Specialiștii FSPAC recomandă adoptarea unei strategii care să încerce implementarea următorului scenariu:

Cel în care autoritatea locală alege să investească în continuare în proiectele necesare trecerii la următorul nivel de digitalizare, cu o arie de acoperire care include aici cel puțin zona metropolitană, dacă nu întreg județul. Un astfel de proiect necesită acțiuni concertate ale unui număr mult mai mare de instituții publice locale, deconcentrate și descentralizate, plus eventuali actori privați. Cooperarea poate fi complicată de probleme manageriale, legislative, tehnice, financiare și de resurse umane, plus probabilitatea ca unele proiecte să fie imposibil de realizat la nivel local. Aceste acțiuni se pot realiza cu speranța că standardele și soluțiile folosite la Cluj vor fi apoi adoptate sau vor putea fi integrate într-un viitor ecosistem național coerent. Preluarea pe scară largă nu este în niciun fel garantată, cu toată influența pe care Cluj-Napoca o are în acest domeniu (în esență, Cluj-Napoca singur nu își poate impune soluțiile la nivel național). Din acest motiv există posibilitatea ca o parte importantă a investițiilor realizate să nu poată fi folosite la potențialul lor real.

Scenariul 2

Un alt scenariu se referă la concentrarea pe serviciile pe care le poate oferi primăria independent de celelalte instituții publice locale sau naționale, în ideea creșterii calității acestor servicii pe cât posibil, în speranța că cerințele preliminare necesare unui ecosistem național de e-guvernare vor fi create relativ rapid de la nivel central (acest lucru ar duce la posibilitatea digitalizării accelerate și la nivel local). Această strategie are avantajul de a fi mai puțin riscantă (în esență se așteaptă avansul digitalizării la nivel național), dar nu ajută la avansul real al orașului către transformarea digitală pe care cei mai importanți actori din comunitate au declarat în repetate rânduri că și-o doresc. De asemenea, nu există momentan nicio garanție că administrația centrală are resursele sau voința politică pentru crearea acestor piloni esențiali.

Strategia de Transformare Digitală a Municipiului Cluj-Napoca poate fi consultată integral AICI.