Conferința „România 100 de ani de business. Cum trecem de la idee la business”: Avem creștere economică în România, dar ea este distribuită inegal

La 100 de ani de România, Ziarul Financiar și-a propus să aducă în atenția publicului și cei 100 de ani de business românesc, dar mai ales să pună în dezbatere oportunitățile de afaceri și posibilitățile economice de creștere a țării pentru următorii 100 de ani. Astfel, au organizat la Cluj-Napoca cea de-a noua conferință dintr-un turneu național pe acestă temă, după ce au cules impresii din orașe precum Brașov, Timișoara, Alba-Iulia, Iași sau Craiova.

Conferința a fost moderată de Cristian Hostiuc, directorul editorial al Ziarului Financiar, care a încercat să răspundă, alături de invitații săi, câtorva întrebări esențiale pentru economia județului Clujului, a regiunii, dar și a țării. Au luat parte la dezbatere, printre alții, Tiberiu Moisa, director general adjunct IMM ȘI MidCo, Banca Transilvania, Alexander Milcev, head of tax&legal, EY România, Liviu Stoleru, director general, Cemacon SA, Marcel Borodi, CEO, Terapia.

„Cum facem ca România să recupereze decalajul economic și de dezvoltare, întâi față de țările foste comuniste, ca Polonia sau Cehia, și să ne apropie mai mult de media Uniunii Europene”, „cum facem ca România să trăiască mai puține extreme și să își dezvolte mult mai mult o clasă de mijloc și o clasă de antreprenori care să ajungă pilonul de bază în business și în societate”, „cum facem ca ideile fiecărui român care vrea să devină antreprenor să se transforme într-un business” sau „cum facem ca România să aibă mai mulți antreprenori și mai multe companii care să asigure o creștere mai rapidă a economiei” au fost câteva dintre problemele ridicate în cadrul conferinței.

Pe de altă parte, cifrele arată bine pentru țara noastră, dar nu se simte în nivelul de trai al celei mai mari părți a populației. Statistic, România a avut cea mai bună creștere economică din Uniunea Europeană în 2017, ba chiar pe parcursul anilor 2000-2018 a avut una dintre cele mai bune evoluții ajungând de la 38 miliarde de euro PIB în 2000 la 200 miliarde de euro PIB în 2018.

„Avem creștere economică în România, însă ea nu este distribuită uniform la nivelul societății românești. Este distribuită inegal și din acest punct de vedere această creștere este polarizată foarte mult în zona companiilor mari și majoritatea companiilor mici, unde ai peste 60% din forța de muncă angajată, au mai degrabă o luptă de supraviețuire, au probleme de productivitate, acolo este zona în care există un impact în momentul în care salariul minim pe economie crește. Toată această populație are mai puțin acces la bunăstarea produsă de această creștere econimică și atunci avem o parte mare a populației care, deși participă și este un vector în creșterea economică, nu primește înapoi rezultatul muncii depuse”, a explicat Tiberiu Moisa, director general adjunct IMM și MidCo, Banca Transilvania.

În ceea ce privește Clujul trendul este unul de creștere și dezvoltare, dar, așa cum au punctat invitații panelului de discuție, nu se poate separa complet de ceea ce se întâmplă la nivel național. Pentru anul 2017 rata șomajului în Cluj-Napoca a fost de 1,32% față de o medie națională de 3,3%, 193.810 angajați înregistrați în cele 42.000 de companii aflate în evidența Ministerului Finanțelor, a produs 38 mil de lei din 800 de mil lei PIB situându-se pe locul 4 la nivel național, exporturile în 2017 din Cluj au fost de 1,5 miliarde de euro, iar importurile 2,5 miliarde de euro.

100 de idei să creștem 

La finalul expunerii părerii despre evoluția României în zona de business în cei 100 de ani, invitații conferinței au fost rugați să facă propuneri concrete prin aplicarea cărora mediul de afaceri din România să fie unul incluziv cu o mai mare parte a populației.

Dragoș Damian, CEO Terapia, a spus că cea mai proastă decizie de management din cariera sa a luat-o în 2012, când a renunțat la Liceul Terapia unde ar fi putut exista clase cu învățământ dual și care ar fi putut să genereze forță de muncă și pentru industriile tradiționale, nu doar pentru cele creative cum se întâmplă acum. Cea mai bună decizie a fost însă îndreptarea către export, lucru extrem de important, subliniat și de către specialiști, care îl încadrează printre factorii cheie de succes în economie. Astfel, cele două decizii, una mai puțin bună și cealaltă inspirată de la manual, au condus spre ideea pentru următorii 100 de ani: școli profesionale și export.

Teofil Mureșan, acționar și CEO Electrogrup SA, a subliniat importanța consensului și a unei direcții comune a tuturor factorilor implicați atât pentru funcționarea unei companii, cât și a unui oraș, regiune sau țară. Ideea sa pentru 100 de ani coincide cu cea a lui Dragoș Damian și anume susținerea școlilor profesionale.

Marcel Borodi, CEO Brinel, companie de IT cu sediul în Cluj-Napoca, a vrut să demonteze mitul numărului uriaș de it-iști din Cluj spunând că abia 2 oameni din 10 lucrează în domeniul IT în timp ce piața ar avea nevoie de mult mai mulți, iar pentru o evoluție a domeniului în România ar fi util, ca proiect pentru următorii ani, un institut de tehnologii avansate dezvoltat în parteneriat public-privat, dar asta numai după ce vom înțelege pe deplin ce înseamnă acest parteneriat.

Dorel Goia, acționar și președinte CA al Teraplast SA, consideră că numărul parcurilor industriale în România, dar și în Cluj, este foarte mic, iar o creștere a acestui număr ar putea duce la un bilanț mult mai pozitiv din punct de vedere economic peste încă 100 de ani de România. De asemenea, o implicare mai mare a mediului universitar în concretul pieței muncii ar fi de dorit, precum și urmărirea parcursului profesional al absolvenților de studii superioare.

Construcția de spitale este necesitatea României pentru o evoluție sănătoasă și din punct de vedere economic, după cum susține prof. dr. Marcel Tanțău, din cadrul Centrului Medical de Gastroenterologie din Cluj-Napoca. Spitalele private ajută, sunt business-uri, dar dincolo de un profit ele trebuie să fie unități în care tot pacientul e cel care contează, așa cum trebuie să conteze și în spitalele de stat.