Communicating EU – proiectul care își propune să descopere Uniunea Europeană dincolo de coroana de stele

În perioada 12-14 decembrie, Facultatea de Științe Politice, Administrative și Ale Comunicării (FSPAC) găzduiește proiectul de cercetare „Communicating EU” prin care specialiști în domeniul științelor politice, alături de studenți și specialiști din domenii conexe analizează multidisciplinar modelul de comunicare al Uniunii Europene.

„Communicating EU – Euroskepticism, Minorities an the Rule of Law” supune spre dezbatere și analiză atât puterea pe care statele Europei o au acționând împreună sub „umbrela” Uniunii, cât și reticența căpătată de cetățenii neimplicați direct în deciziile luate la nivel înalt. Astfel, proiectul își propune ca prin intermediul dialogului dintre specialiști și studenți, viitorii specialiști, să identifice cauzele fragmentării încrederii cetățenilor în capacitatea Uniunii de a le reprezenta interesele, dar și găsească modalități de comunicare prin care să aducă mai aproape de membrii țărilor UE acțiunile desfășurate de instituțiile principale ale entității.

Proiectul cuprinde atât conferințe deschide unui public mai larg, cât și paneluri de discuții pe grupuri restrânse cu specialiști din țară sau din străinătate.

Joi, 13 decembrie, a avut loc conferința „Challenges facing the European project” („Provocările cu care se confruntă proiectul european”), care a stat la baza sesiunilor de discuții de pe grupuri. Au luat cuvântul Flaviu-Călin Rus, prorector al Universității Babeș-Bolyai (UBB), Călin Hințea, decan al FSPAC (UBB), Ioan Hosu, director al departamentului de PR și publicitate (FSPAC, UBB), Wouter Reijers, consul onorific al Regatului Țărilor de Jos la Cluj-Napoca, dar și Mihnea Stoica, inițiatorul proiectului „Communicating EU”.

După cuvântul de deschidere, au fost susținute prelegeri pe tema europenismului și euroscepticismului de către prof. dr. Vasile Dâncu, sociolog și cadru didactic la Universitatea București și de către  prof. dr. Sergiu Mișcoiu de la Facultatea de Științe Europene a UBB.

În timp ce profesorul Mișcoiu a analizat tendințele pro sau anti europene ale francezilor în contextul alegerilor prezidențiale din 2017 și câștigul surprinzător al scaunului de președinte de către Emmanuel Macron, profesorul Dâncu s-a concentrat asupra percepției românilor despre Uniunea Europeană (care oscilează între bucuria beneficiile primite și încercarea de a păstra o identitate națională) și a punctat câteva dintre elementele structurale care au dus la eșecul proiectului european având în vedere Brexit-ul, dar mai ales respingerea aderării României la spațiul Schengen.

Imaginea fracturată a Uniunii Europene între beneficii și o lipsă a integrării provine, conform profesorului Dâncu, de la faptul că UE este un proiect tehnocrat, un proiect al elitei, și „putem constata cu această ocazie că ceea ce numim noi euroscepticism este de fapt un proiect de respingere a unei elite europene și a unui tip de elită birocratică europeană”. De asemenea, tot profesorul Dâncu afirmă că, așa cum știe toată lumea, Europa suferă de un deficit de comunicare, care e de fapt un deficit de legitimare democratică, căci legitimitatea politică nu se poate naște fără dezbatere și fără o sferă publică.

„În Uniunea Europeană nu s-a creat un câmp al dezbaterii contradictorii, iar fără mize comunicaționale nu ai cum să convingi. UE a încercat să creeze, mai degrabă, o strategie de comunicare supranațională. Nu a ținut cont că, și din punct de vedere comunicațional, și din punct de vedere identitar, UE este subsumabilă unui concept, care a făcut printre sociologi carieră, numit consens permisiv, adică un fel de contract de comunicare pe care noi îl avem cu Bruxelles-ul, cu elita europeană care ne conduce, în care le oferim încredere și cerem continuu să consolideze această relație”, a adăugat profesorul Dâncu.

„Communicating EU” continuă vineri, 14 decembrie, cu o serie de workshop-uri pe teme ca minoritățile din Europa sau viitorul Uniunii.