Colectarea selectivă a deșeurilor, între confuzie și lipsa de infrastructură

Anul 2019 începe cu schimbări majore în ce privește gestionarea deșeurilor, colectarea și selectarea acestora. La finele anului trecut, guvernul a emis ordonanța 74, care impune autorităților locale luarea de măsuri concrete în depășirea dificultăților legate de reciclarea și depozitarea deșeurilor.

Pe scurt, începând cu 1 ianuarie, va trebui implementat un program care să asigure un sistem de colectare selectivă a deșeurilor municipale generate de populație (cel putin pentru hârtie și carton, metale, plastic și sticlă). Provocările în acest domeniu mai cuprind atingerea țintei de reciclare a deșeurilor municipale produse (minim 50% din masa totala generata pana la 30 decembrie 2020), contribuția pentru economia circulară (suportată de firmele de salubritate) pentru cantitățile de deșeuri care ar fi trebuit valorificate dar nu au fost, dar ceea ce privește în mod special populația este respectarea a ceea ce a fost denumit generic “plătește pentru cât arunci”, pe baza volumului de deșeuri, a frecvenței de colectare, greutății și/sau numărului de saci de colectare personalizați.

Nerespectarea obligațiilor de mediu va atrage cu sine sancțiuni și amenzi, care pot fi evitate însă prin know-how, organizare și decizii. Cât de pregătiți suntem însă la Cluj pentru asta?

“Plătești pentru cât arunci”

De la 1 ianuarie, cum spuneam, autoritățile publice locale vor fi obligate să aplice sistemul “plătești pentru cât arunci”. De asemenea, acestea trebuie să asigure recipiente separate pentru fracția uscata, respectiv cea umedă din deșeuri. În acest fel, cetățenii vor plăti doar pentru deșeurile menajere, cele care ajung la depozitul de deșeuri.

OU 74/2018 mai prevede și aplicarea unei garanții pentru ambalajele reutilizabile și introducerea unor indicatori de performanță atât pentru societățile de salubrizare, cât și pentru stațiile de sortare începând din anul 2019. Astfel, începând cu 31 martie se va aplica o garanție pentru ambalajele reutilizabile în valoare de 0,5 lei/ambalaj, iar după 31 martie 2022, această garanție se va aplica și ambalajelor nereutilizabile cu volume cuprinse între 0,1 și 3 litri destinate anumitor tipuri de băuturi.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului, actul normativ cuprinde clarificări cu privire la rolul fiecărui actor din lanțul de gestiune a deșeurilor. Pentru reducerea cantităților de deșeuri municipale care ajung să fie eliminate prin depozitare, potrivit acestuia, tarifele vor include o contribuție pe economia circulară în valoare de 30 de lei/tonă, care va fi suportată de operatorii de salubrizare în funcție de cantitățile ce depășesc cotele aferente indicatorilor de performanță stipulați în contracte.

De asemenea, au fost introduse și condiții la autorizare pentru organizațiile care implementează obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorului. „Avându-se în vedere cantitatea anuală totală de deșeuri de ambalaje generate, OUG aprobată stabilește drept criteriu de autorizare un nivel mediu de 10.000 de tone pentru cantitățile gestionate de organizațiile care implementează răspunderea extinsă a producătorului”, a declarat Nelu Barbu, purtătorul de cuvânt al Executivului.

Actul normativ propune un calendar etapizat pentru înlocuirea ambalajelor de unică folosință, în special a celor din plastic, pentru băuturile de orice fel cu ambalaje reutilizabile și creșterea ponderii acestor tipuri de ambalaje până în anul 2025.

Revenind însă la deșeurile menajere, situația în Cluj-Napoca poate fi numită cel puțin confuză în acest moment. Pe de o parte, municipalitatea, care s-a angajat să implementeze acest program de colectare selectivă, dar invocă lacune legislative, și, pe de altă parte, locuitorii orașului care spun că ar selecta, dar n-au unde.

”Cadrul legislativ este contradictoriu”

„Din nefericire, cadrul legislativ este contradictoriu și noi ne-am adresat în acest sens ministerului de resort pentru a ne lămuri cum vom face cu contractele firmelor de salubritate care au contracte în exercițiu. Ordonanța spune că trebuie să impui obligativitate operatorului de salubritate să facă colectarea pe patru fracții, să modifici contractele existente, sa-și facă dotările aferente. Astăzi se adună pe două fracții. Am întrebat la Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice care a spus că nu se poate interveni în contracte pe efectul direct al Ordonanței și că din acest punct de vedere trebuie alte clarificări legislative. Urmează să se clarifice acest regim juridic.

Cert este că în 2019, sub o formă sau alta, se vor colecta deșeurile pe patru fracții și vor fi două principii: cei care vor respecta vor plăti mai puțin, cei care nu, vor plăti mai mult, iar al doilea, poluatorul plătește: cel care poluează mai mult va plăti mai mult. Dacă vor fi patru fracții, se vor face containere speciale și în acestea vor putea depune doar proprietarii care au contract în zona respectivă pentru colectarea gunoaielor. Firmele de salubritate vor avea șase luni la dispoziție să asigure această dotare, cu containere cu cip, astfel încât fiecare proprietar să aibă acces la punctul gospodăresc și nu alții din afară. Punctele de salubritate nu vor mai fi deschise la grămadă pentru toată lumea, ci fiecare va ști exact unde depune, cât depune și unde depune. Tarifele urmează să se stabilească, dar mai întâi trebuie să se facă aceste clarificări despre care vă vorbeam . Nu o spun eu, așa spune legea, că firmele au la dispoziție șase luni pentru a implementa acest sistem care va deveni obligatoriu pentru toți cetățenii acestei țări, nu doar pentru cei ai Clujului.

Eu susțin total și categoric acest proces de reciclare pentru că face parte și din acel concept de care tot vorbesc eu, de economie circulară. Țările europene deja reciclează foarte mult din ceea ce consumă și prin asta economisesc resurse importante de materii prime, dau șansa unei dimensiuni de inovare pentru reciclare etc. Până la urmă trebuie să ne gândim că vom trăi într-un mediu mult mai sănătos, mai nepoluant”, spune Emil Boc, primarul Clujului.

Uși închise la salubritate

Dacă cei de la primărie dau măcar impresia că știu ce au de făcut în privința colectării gunoaielor, la firmele de salubritate situația e pe dos, cel puțin la Rosal, unul din cei doi operatori însărcinați la Cluj-Napoca cu problema deșeurilor menajere. Inițial, directorul de aici, dl. Radu Roșu, a părut receptiv în a oferi informații cu privire la colectarea selectivă, însă, ulterior, s-a răzgândit și a cerut mai mult timp de gândire. Dincolo, la Brantner Vereș, n-am obținut nici măcar atât, nimeni din conducerea firmei neputând fi contactat.

”Totul a fost lăsat în coadă de pește”

Dacă primăria și firmele de salubritate își vor face datoria, rămâne de văzut în următoarea perioadă, dar printre cetățeni și asociațiile de locatari domnește deocamdată confuzia. Nimeni nu se gândește să nu selecteze gunoiul, doar că, spun oamenii, nu au cum și unde să facă acest lucru.

”Sunt probleme, și, în primul rând, cel puțin la asociația noastră, ne confruntăm cu lipsa de spațiu.Suntem aproape 700 de persoane la un punct gospodăresc mic și înghesuit din cauza garajelor construite. Pretenții sunt, dar la un bloc atât de mare cum e al nostru, e aproape imposibil să strângi deșeurile așa cum ne cer autoritățile. Containerele sunt puține și e mult gunoi în jurul lor. Observ că de la o vreme nimeni nu mai pomenește de asta.

Acum un an am tot avut discuții, ba cu cei de la primărie, ba cu cei de la salubritate. De la o vreme, nimeni nu mai zice nimic, totul a fost lăsat în coadă de pește. Ni s-a promis marea cu sarea, ba că vor fi condiții, ba că o să beneficiem de un preț mai mic. Nimic din toate astea nu s-a întâmplat. Suntem într-o confuzie totală.

Am sperat că va fi mai curat în jurul blocului, nici vorbă. Acum vin și ne amenință că vom primi amenzi dacă nu selectăm deșeurile. Păi cum să le selectezi când nu-ți asigură condiții? Să ne amendeze, o să-i dăm în judecată, la asta se va ajunge.” ne-a declarat Vasile Maxim, administratorul uneia dintre cele mai mari asociații de locatari din Cluj.

Vom avea și ”poliția” gunoaielor

”Nu trebuie să ne ascundem, oamenii chiar dacă își aruncă gunoaiele în containerele speciale, vin gunoierii și le golesc în mașină, toate la un loc. Zic, ei, că selectarea se va face la groapa de gunoi. Treaba asta nu miroase bine. Dar, cum spuneam, așteptăm să vedem ce vor face, să ne asigure condiții, și noi ne vom face treaba.

Cu ai noștri locatari, nu vă faceți griji. Dacă o să-i vedem că aruncă gunoaiele pe jos sau unde nu trebuie, vom avea grijă de ei, o să le facem poze, o să facem și supraveghere video, ne descurcăm cumva, o să-i tragem de mânecă, o să avem ac de cojocul lor.  Știu, nici noi suntem sfinți, sunt și acum pungi de gunoi la colțurile blocurilor, te miri pe unde, dar asta va fi problema noastră, important este să ni se creeze condiții.” spune Vasile Maxim.

Amenzi între 1.000 și 25.000 de lei pentru deșeuri neselectate

Infrastructura pentru colectarea selectivă a deșeurilor are de suferit încă, dar primăria a avut deja grijă să stabilească și amenzile pentru cei care nu se vor conforma cerințelor impuse de guvern. Printr-o hotărâre de Consiliu local, cei de la Poliția locală vor putea astfel să aplice amenzi, iar acestea nu sunt deloc de neglijat. Cuantumul acestora este de până la 1.000 de lei pentru persoanele fizice și 25.000 de lei pentru cele juridice. Sancțiunile sunt mari, o recunosc și cei din primărie, dar acestea întârzie să apară și asta tocmai datorită faptului că nu este încă asigurată infrastructura corespunzătoare.

”În momentul în care cetățenii vor selecta din casă gunoiul, o să pună deoparte plastic, hârtie, deșeuri menajere vor putea plăti mai puțin. Firma de salubritate este direct interesată să ducă deșeurile gata selectate. Tot ce e selectat se poate valorifica, iar populația va plăti doar gunoiul menajer”, spune și Gheorghe Șurubaru, city-managerul orașului.

Platforme subterane, stații de colectare cu recompensă

În prezent, în municipiul Cluj-Napoca, de colectarea deșeurilor se ocupă două firme: Brantner Vereș și Rosal. La nivelul întregului oraș, există până în prezent 61 de platforme subterane pentru colectarea deșeurilor menajere, 406 containere de tip clopot (PET, sticlă, hârtie) și 5 puncte de colectare DEEE (deșeuri de echipamente electrice și electronice).

De asemenea, în Cluj-Napoca există 4 stații de colectare selectivă a gunoaielor cu recompensă. Aici, cetățenii pot recicla deșeuri de ambalaje (hârtie, plastic, metal, sticlă), deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE), baterii și acumulatori. Pe baza tichetului eliberat de aparat după introducerea ambalajelor, utilizatorii beneficiază de reduceri în magazinele partenere proiectului.

De asemenea, clujenii vor avea acces în perioada următoare și la stații de colectare cu recompensă cu personal uman (Sigurec City). La aceste stații vor putea fi reciclate deșeuri precum ambalajele de plastic, sticlă, hârtie și carton, lemn, aluminiu și toate tipurile de echipamente electrice și electronice, becuri și baterii. În momentul reciclării, deșeurile vor fi cântărite de către personalul angajat și se va oferi recompensă în bani pentru cantitatea reciclată. Bateriile și acumulatorii se preiau, la fel ca în cazul stațiilor automate, cu titlu gratuit.