Cercetarea științifică dezbătută la Cluj-Napoca în cadrul seminariilor MET

Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Universitatea Babeș-Bloyai Cluj-Napoca și Universitatea Lucian Blaga Sibiu invită clujenii joi, 5 martie 2015, de la ora 12.00, la sediul central al Muzeului Etnografic al Transilvaniei, (str. Memorandumului nr. 21), la „Deschiderea seminariilor MET”, în prezența reprezentanților universităților partenere, cu participarea a doi invitați de marcă: Florin Curta, profesor de arheologie și istorie medievală la University of Florida, și Lucia Curta, profesor asociat de istorie europeană modernă la aceeași universitate.

Organizate la solcitarea partenerilor și vizitatorilor Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Seminariile MET își propun să aducă în fața publicului clujean personalități culturale de marcă, care vor supune atenției participanților teme de actualitate ale cercetării științifice.

Prelegerile vor avea următoarele teme:

Florin Curta – Quaestura exercitus și avarii: o legătură nebănuită?

Rezumat: Cu toate că în arheologia perioadei avare timpurii s-a împământenit deja ideea potrivit căreia cultura avară este de fapt o cultură periferică bizantină, raritatea descoperirilor de amfore bizantine pe teritoriul controlat de avari rămâne încă o problemă fără răspuns. Situaţia este cu atât mai curioasă cu cât numărul descoperirilor de amfore din regiunile extra-carpatice de pe teritoriul României, Republicii Moldova şi al Ucrainei a crescut simţitor în ultima vreme. Pornind de la cea mai importantă amforă descoperită pe teritoriul Ungariei într-un context avaric (amfora din mormântul princiar de la Kunbábony), comunicarea va încerca să găsească un răspuns la problema dată în lumina ultimelor cercetări, în mare parte bazate pe sigilografie, privitoare la quaestura exercitus. Absenţa amforelor de tip Late Roman 2 din spaţiul kaganatului avar se explică numai prin intermediul abolirii acestei structuri administrative cu mult înaintea înmormântării fastuoase a căpeteniei avare de la Kunbábony.

Lucia Curta – Rolul medievalismului în muzeificarea identităților etnice din Statele Unite în decursul secolului al XX-lea

Rezumat: La începutul secolului al XX-lea, mai exact după primul război mondial, preocuparea de a pune în valoare moştenirea culturală a diferitelor grupuri de imigranţi care şi-au adus contribuţia la crearea prosperităţii economice a unor oraşe precum Pittsburgh ori Detroit aduce la lumină idei artistice asociate cu Evul Mediu. Din acest moment, multe dintre comunităţile de imigranţi din Statele Unite ale Americii se vor identifica cultural şi istoric cu imaginea creată pentru ei în spaţii ca Nationality Rooms din cadrul University of Pittsbugh. Se poate afirma că astfel de spaţii, muzee „in action” au contribuit la dezvoltarea unui sentiment şi a unei mândrii entice pentru comunităţi de polonezi, români, unguri, italieni, cehi şi slovaci din America.