Ce așteaptă românii de la anul 2024? Sondaj IRES

Românii se așteaptă ca anul 2024 să fie ușor mai bun decât 2023, cel puțin din perspectiva politicii și a guvernării; cele patru runde de alegeri care marchează anul care tocmai a început sunt determinante pentru modul în care oamenii proiectează, în următoarele 12 luni, România, dar pentru felul își reprezintă, pe termen scurt, propriul viitor.
Însă, pe fondul unei încrederi extrem de scăzute în clasa politică din țară, într-un sondaj IRES românii estimează că scrutinele care vor avea loc în 2024 le vor influența pozitiv într-o măsură destul de scăzută atât propria viață, dar și viața celorlalți români.

ROMÂNII: OPTIMIȘTI SAU PESIMIȘTI MODERAȚI PENTRU 2024?
Aproape o treime dintre români cred că anul 2024 va fi mai bun pentru România decât anul 2023. Aproape un sfert (23%) sunt de părere că va fi la fel ca și acest an, iar 43% sunt pesimiști și cred că va fi mai rău. Mai optimiști sunt respondenții cu nivel redus de educație, dar și tinerii, vârstnicii sau respondenții din mediul rural. Pesimiștii în schimb se regăsesc în rândul persoanelor active, cu vârste între 36 și 65 de ani și a celor care locuiesc în regiunea Moldova.

Din perspectiva politicii și a guvernării, așteptările românilor sunt împărțite: în timp ce o treime speră că anul viitor va fi mai bun, o altă treime crede că anul viitor va fi la fel cu acesta, iar 3 din 10 români cred că va fi mai rău. Îi regăsim pe optimiști în proporții mai ridicate în rândul femeilor, vârstnicilor, printre respondenții cu educație scăzută, dar și printre cei care locuiesc în Sudul țării. Pesimiștii, în schimb, sunt mai degrabă bărbații și persoanele active (cu vârsta între 36 și 50 de ani).

Întrebați ce ar dori să se schimbe în anul 2023, în România, din punct de vedere politic, românii își doresc, în primul rând, schimbări fundamentale, sistemice (ex. doresc să se schimbe în totalitate clasa politică/ politicienii, Guvernul/ guvernanții/ actuala conducere, președintele, Parlamentul ori parlamentarii). Mai puține sunt solicitările concrete. Totuși, printre acestea regăsim: creșterea nivelului de trai al populației (9%), preocuparea guvernanților pentru nevoile cetățenilor (7%) sau respectarea promisiunilor și sinceritate din partea celor aflați la conducere (4%). Unul din cinci participanți la sondaj nu știe să indice un răspuns sau nu răspunde la această întrebare.

Aproape trei sferturi dintre cei chestionați spun că sunt la curent cu faptul că în anul 2024 vor avea loc patru runde de alegeri. Bărbații și respondenții peste 51 de ani, dar și cei cu studii superioare și peste sunt mai informați decât media, în timp ce femeile, tinerii și cei cu educație scăzută sunt mai puțin informați în acest sens.

14% dintre respondenți nu pot să indice niciunul dintre tipurile celor patru scrutine care vor avea loc în 2024, cei mai mulți indică alegerile prezidențiale (79%), alegerile locale (74%) și parlamentare (64%). Doar 43% au indicat corect faptul că în luna iunie se vor desfășura și alegerile pentru reprezentanții țărilor Uniunii Europene în Parlamentul European.

Însă așteptările românilor de la anul electoral 2024 sunt destul de scăzute: dacă unul din cinci români crede că după cele patru runde de alegeri de anul viitor viața va fi mai bună pentru toți cetățenii din România, doar 16% dintre respondenți cred că alegerile vor avea un impact pozitiv asupra propriei vieți. Tinerii și respondenții cu educație scăzută sunt mai optimiști cu privire la efectele poztive ale anului electoral 2024.

De altfel, așteptările românilor cu privire la nivelul propriu de trai în 2024 sunt concordante cu așteptările pe care le au pentru țară: în timp ce o treime (33%) crede că anul viitor va trăi mai bine decât în acest an, o proporție similară (34%) dintre intervievați cred că 2024 va fi la fel cu acest an, iar 31% speră că vor trăi mai bine decât în 2023. În timp ce optimiștii se regăsesc în proporții mai crescute decât media în rândul tinerilor, pesimiștii sunt mai mulți în rândul bărbaților și a respondenților cu vârste între 36 și 65 de ani.

EVOLUȚIA RĂZBOIULUI DIN REGIUNE
Peste jumătate dintre cei intervievați (53%) cred că războiul din Ucraina nu se va sfârși în anul 2024, în timp ce patru din zece români sunt optimiști și cred în finalizarea conflictului din apropierea granițelor României. Vârstnicii și respondenții cu educație scăzută sunt mai încrezători decât media în sfârșitul războiului din Ucraina, în 2024.

Fișa tehnică a studiului:
Volumul eșantionului: 1.075 indivizi de 18 ani și peste
Tipul eșantionului: simplu, aleatoriu, reprezentativ la nivel național
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 3%
Perioada realizării anchetei: 12 – 19 decembrie 2023
Metoda: Datele au fost culese prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)
Rezultatele pe larg ale studiului pot fi consultate pe website-ul IRES.