Bugetarea participativă dă bine doar pe hârtie. Puține proiecte duse la bun sfârșit de primărie

Ediția a III-a a concursului de bugetare participativă se află în plină desfășurare. Duminică 11 august a fost ultima zi în care clujenii au mai putut depune proiecte pe cele șase mari segmente: ”alei, trotuare și zone pietonale”, ”mobilitate, accesabilitate și siguranța circulației”, ”spații verzi și locuri de joacă”, ”amenajare spații publice”, ”infrastructură educațională și culturală” și ”orașul digital”. Clujenii au prins gustul provocării lansate de municipalitate și au venit anul acesta cu nu mai puțin de 201 proiecte care vizează dezvoltarea orașului, cifră record pentru concursul de bugetare participativă.

Propuneri îndrăznețe

Pe secțiuni, cele mai interesante propuneri aflate în competiție în această fază sunt:

1. ”Alei, trotuare și zone pietonale” – 41 de proiecte depuse (în 2018 doar 4 și în 2017 doar 2):

• Eroilor – arteră pietonală comercială și de socializare
• Strada Piezișă – pietonală
• Lift pentru biciclete – pe principiul telecabinei sau teleschiului
• Reamenajare zona pietonală din Piața Mărăști

2. ”Mobilitate, accesabilitate și siguranța circulației” – 59 de proiecte depuse (în 2018 doar 1 proiect, la fel ca în 2017):

• ”Autogară europeană” – la periferia și centrul orasului, precum și lângă Parcul Industrial Tetarom, pentru navetiști
• ”Pasarele pietonale în zonele aglomerate”
• ”Taxă de oraș pentru cetățenii care nu au domiciliul în Cluj-Napoca”
• ”Bandă dedicată de autobuz pe str. Moților”
• ”Linii de autobuz pentru transport de noapte”
• ”Parcare verticală”

3. ”Spații verzi și locuri de joacă” – 19 proiecte depuse (în 2018 5 proiecte, în 2017 3):

• ”Aleea Stadion – stradă pietonală”
• ”Acoperișuri și fațade verzi”
• ”Locuri de joacă smart”
• ”Patinoar pe lacul Chios”

4. ”Amenajare spații publice (mobilier urban, iluminat public etc) 26 de proiecte depuse (în 2018 doar 2 proiecte, în 2017 3):

• ”Reamenajare Canalul Morii”
• ”Masterplan pentru demolarea garajelor de cartier”

5. Infrastructură educațională și culturală 36 de proiecte depuse (în 2018 doar 1 proiect, în 2017 5):

• ”Muzeu de științe ale naturii
• ”Modernizare Piața Mihai Viteazul”
• ”Legal Wall – perete pentru artă stradală”
• ”Reglementarea pieței chiriilor”

6. Orașul digital 20 de proiecte depuse (în 2018 doar 2 proiecte, în 2017 unul singur):

• ”Aplicație The Walking Cluj – trasee de promenadă, cu clasamente și premii”
• ”Cluj VR Hub”
• ”Dezbateri publice online”

Ce urmează?

Până pe 22 septembrie, proiectele vor fi analizate, pentru ca apoi să fie supuse votului cetățenilor. Urmează apoi:
22 septembrie – 20 octombrie – vot pe domenii
21 – 27 octombrie – validare vot pe domenii​
28 octombrie – 17 noiembrie – vot final
18 – 24 noiembrie – validare vot final
25 noiembrie – afişare rezultate finale

Emil Boc: ” În limita cadrului bugetar ne ținem în continuare de acest program”

”O să prezint curând un raport privind proiectele de bugetare participativă din anii trecuți. Multe dintre ele sunt în stare de implementare, dar mă pot referi la câteva care au fost finalizate. Mă refer în primul rând la proiectul autobuzelor școlare, unul extrem de important și care a schimbat oarecum, în sensul bun al cuvântului, destinul multor școlari, a ajutat la decongestionarea traficului și care va fi extins în continuare la nivelul municipiului. A fost inițial cu două licee, apoi au mai intrat încă cinci. Acum pregătim o extensie a proiectului. Vom veni la începutul lunii septembrie cu precizările respective. Mă refer la o solicitare pe care ne-au făcut-o foarte mulți cu privire la Calea Dorobanților, unde există extensii ale Liceului Șincai, de exemplu, și unde sunt copii de clasele I-IV la care nu ajung autobuzele școlare. Se lucrează în acest sens și cu siguranță vom veni cu o precizare publică până la 1 septembrie. Îi încurajăm pe toți să se implice, așa cum au făcut-o și în anii anteriori, gândiți-vă că am început de la reabilitarea cinematografului Dacia din Mănăștur, primul produs al bugetării participative, sunt câteva școli care au obținut de asemenea voturile clujenilor, chiar dacă lucrările sunt mai complicate, cum este la Creangă sau Titulescu, unde datorită procedurilor tehnice ele sunt încă în derulare.

E un alt proiect la care clujenii țin foarte mult și care adună foarte multe idei bune, lucruri pe care le-au văzut în alte colțuri ale lumii și pe care doresc să la vadă și la Cluj, și evident în limita cadrului bugetar ne ținem în continuare de acest program. Spun cadru bugetar, pentru că m-am uitat la această rectificare bugetară, n-am primit deocamdată un material concret, dar doar dacă mă uit la suma pe care trebuia s-o primească Clujul ca diferență dintre cotele pe impozitul pe venit, de la 41 la 60 la sută, ar fi trebuit să primim vreo 42 de milioane, dar ni s-au alocat doar 12. Ca să nu mai vorbim că, deocamdată, nu am primit nimic ca și compensație pentru majorarea salariului din construcții și care a determinat o creștere exponențială a prețului contractelor, preț care este suportat din bugetul local. Anul trecut am pierdut 16 milioane de euro, anul acesta avem până în prezent 20 de milioane de euro pierderi la buget. Cert este că din acest punct de vedere, Guvernul nu și-a onorat promisiunea de a compensa pierderile pentru administrația locală, lucru valabil atât pentru Cluj, cât și pentru toate celelelate localități din țară.”, a declarat Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca.

Proiecte multe, puține terminate

Dintre proiectele câștigătoare în 2017, 6 sunt încă în faza de proiectare, în execuție sunt 5 (”Creșterea siguranței pietonale la trecerile de pietoni”, ”Toalete pentru toți”, ”Clujul verde – un copac la trei parcări”, ”Piste biciclete Observator și Nicolae Titulescu” și ”Clujul verde și eficient – grădini verticale și fațade vegetale”), 6 sunt în faza de proiectare (”Școala gimnazială Nicolae Titulescu – Complex educațional”, ”Parcul Între Lacuri”, ”Trotinete electrice – sistem de închiriat”, ”ClujWay”, ”Amenajare mansarda Școala Ioan Creangă” și ”Demolare garaje și înlocuirea lor cu parcări și spațiu verde”, unul este în procedurile legale de achiziție publică (”Centrul de tineret Cluj-Napoca), și doar 3 realizate (”Amenajarea spațiilor publice cu unități de colectare inteligentă a gunoiului”, ”Autobuze.microbuze școlare cu circuit închis” și ”Artă în curtea școlii – Lăsați artiștii stradali să coloreze Clujul”).

În ce privește concursul din 2018: în faza de proiectare sunt nu mai puțin de 10 proiecte, printre care amintim ”Defribilatoare automate externe în locurile publice din Cluj-Napoca, ”Detectarea locurilor de parcare disponibile, în timp real, folosind camere video”, ”Transformarea străzii Iuliu Maniu în spațiu partajat”, ”Amenajarea spațiului dintre Cetățuie și strada Dragalina – podul pietonal” sau ”Stații de autobuze cu plante și mobilier urban”, în execuție sunt 3 (”Dotarea laboratoarelor Colegiului Tehnic Raluca Rîpan”, ”Amenajare parc în cartierul Bună Ziua” și ”Plată contactless la automatele de bilete CTP”), dar niciunul în faza de ”realizat”.

[stextbox id=’custom’]

Ce este bugetarea participativă?

”Bugetarea participativă este un proces derulat de Primăria Cluj-Napoca, prin care ideile şi iniţiativele comunităţii clujene se manifestă şi se transformă în realitate. Este un proces deschis, incluziv şi transparent prin care membrii comunităţii se implică direct în formularea deciziilor privind priorităţile de cheltuire a banilor din bugetul local.

Gândiți-vă la bugetul familiei dumneavoastră și la modul în care vă dobândiți și vă cheltuiți banii. Apoi imaginați-vă o familie de câteva mii de ori mai mare (comunitatea locală în care trăiți și munciți) care are de colectat și de cheltuit o sumă mai mare de bani (bugetul local).

Bugetarea participativă este un proces similar, care urmăreşte îmbunătăţirea calităţii vieţii din oraşul nostru, prin încurajarea cetăţenilor să se implice în definirea priorităţilor şi a obiectivelor de investiţii din bugetul local.”

Sursa: bugetareparticipativa.ro

[/stextbox]