Barometru | E fain la Cluj, ”orașul-comoară de cinci stele”, dar loc de mai bine este încă destul

Municipiul Cluj-Napoca a fost desemnat, din nou, lider în România în ceea ce privește calitatea vieții. Potrivit barometrului urban „Calitatea Vieții în Orașele din România”, prezentat ieri de Transilvania Reporter, nivelul cel mai ridicat de satisfacție generală sub acest aspect s-a înregistrat la municipiile Cluj-Napoca, Oradea și Alba Iulia.

Nu putem deloc nega progresele evidente în ceea ce privește nivelul calității în multe domenii, care au adus Clujului un renume de oraș de top în țară, unul în care găsești locuri de muncă, unul de referință în materia inovării, al industriei IT, unul al celor mai importante evenimente de cultură din țară. Tot la Cluj găsești străzi asfaltate și mijloace de transport electrice etc. Raportat la felul în care Cluj-Napoca este perceput de cei de dincolo de limitele județului și care iau contact direct cu realitățile orașului, da, sunt multe domenii care dau naștere unor exclamații de uimire, dar și unor sentimente de invidie.

”E fain la Cluj”, se spune, doar că, dacă privim mai atent la ce spun clujenii în barometrul menționat, surpriză, în ”orașul-comoară” sau ”orașul de cinci stele”, așa cum e el alintat de mai marii lui, este încă destul loc de mai bine. Și nu în domenii mărunte, ci în sectoare esențiale precum grija pentru vârstnici, locuire, chiar transport public, educație, sau sănătate și sport.

”Stelele care cad nu pier…”

Cum spuneam, la o mai mare atenție dată răspunsurilor clujenilor date în barometru, nu putem să nu constatăm că, vorba românului: ”afară-i vopsit gardul, dar înăuntru-i leopardul”. Și nu în puține cazuri.

Să luăm lucrurile pe rând.

Calitatea locuirii

La întrebarea ”În ce măsură sunteți de acord cu afirmația: în orașul meu este ușor să găsești o locuință bună la un preț rezonabil?, gradul cel mai mare de satisfacție în acest caz s-a înregistrat tocmai la Suceava, 83 la sută dintre repondenți, și la… Slatina, 77 la sută. Pentru a-i găsi clujeni am parcurs toată lista până jos de tot. Adică chiar toată. Gradul de satisfacție al clujenilor în ce privește locuirea este cel mai mic din țară, cu un procent de numai 22 la sută, peste ”orașul-comoară” aflându-se doar Alexandria, cu 26 la sută.

Condiții de viață ale vârstnicilor

Participanților la sondajul de opinie li s-a solicitat să aprecieze prin note de la 1 (foarte nemulțumit) la 10 (foarte mulțumit) calitatea condițiilor pe care orașul în care trăiesc le oferă persoanelor în vârstă. ·

Media aprecierilor la nivel național urban a fost de 5,8 puncte. · Orașele stațiune (Vatra Dornei, Constanța, Eforie, Sinaia) se plasează pe primele poziții ale ierarhiei,cu note cuprinse între 7 și 8,8, în timp ce medii sub valoarea națională s-au înregistrat în orașele cu populație între 100.000 – 300.000 locuitori (5,5) și în București (5,4).

Clujenii sunt mulțumiți și nu prea în această privință, iar nota acordată felului în care avem grijă de seniori, 5,8, ne situează undeva la mijlocul ierarhiei.

Pezența străinilor

Bună parte din populația urbană este de acord cu afirmația „prezența străinilor este benefică pentru orașul meu”. În orașele cu populație între 50.000 – 500.000 locuitori se înregistrează valori ale acordului semnificativ mai ridicate decât în orașele sub 30.000 locuitori.

Total de acord cu importanța prezenței străinilor în oraș au fost doar doar 23 la sută dintre clujeni, față de Suceava – 82 lasută, Brașov – 52%, Oradea – 43 la sută, Alba Iulia – 42 la sută, sau Timișoara – 31 la sută.

Calitatea aerului

În ce privește gradul de mulțumire față de calitatea aerului, s-a constatat un grad ridicat de satisfacție în special în orașele reședință de județ, în special în regiunile Nord-Est și Sud-Est, iar cea mai scăzută apreciere s-a făcut simțită în regiunea București-Ilfov.

Nici la acest capitol nu suntem pe primul loc, așa cum ne-am fi așteptat, doar 28 la sută dintre clujeni declarându-se foarte mulțumiți de calitatea aerului.

Nivelul zgomotului

Nivelul zgomotului este un factor de stres urban semnificativ. Puțin peste jumătate din populația urbană se declară mulțumită de nivelul zgomotului din localitatea urbană în care trăiește. Ca și în cazul calității aerului, în orașele mici se înregistrează un plus de satisfacție, prin comparație cu orașele mari. Ca tendință, persoanele de vârstă medie (25-54 ani), active, cu studii peste medie, cu venituri individuale peste 4.000 lei/lunar și copii în întreținere sunt semnificativ mai nemulțumite de calitatea zgomotului decât media populației.

Nici în ce privește nivelul de zgomot Clujul nu reușește să prindă podiumul, doar 28 la sută dintre locuitori considerând că acesta este la un nivel care să nu-i deranjeze.

Mai avem…

Servicii de sănătate

Serviciile de sănătate se poziționează pe penultimul loc în ierarhia satisfacției la nivel național urban. Regiunile Centru și Nord-Vest înregistrează nivelurile cele mai ridicate de satisfacție, iar cele din Sud-Est și Vest înregistrează nivelurile cele mai scăzute.

Și aici avem parte de o surpriză, ținând cont de infrastructura cu care municipiul Cluj-Napoca se laudă, doar 21 la sută dintre clujeni declarând că sunt foarte mulțumiți de serviciile de sănătate oferite, așezând centrul universitar Cluj abia pe poziția a treia a ierarhiei la nivel național.

Facilități sportive

Nivelul de mulțumire față de facilitățile sportive este semnificativ mai ridicat în orașele cu peste 50.000 de locuitori prin comparație cu cele sub acest prag demografic. În reședințele de județ, gradul de satisfacție este mai ridicat cu 14% decât în celelalte orașe. Nord-Vest este regiunea care înregistrează nivelul cel mai ridicat de satisfacție, iar Sud-Muntenia regiunea cu nivel cel mai scăzut.

Ca și la serviciile de sănătate, și în privința facilităților sportive, existente, doar 21% dintre locuitorii municipiului declară că sunt foarte mulțumiți. Este adevărat că dacă adunăm și răspunsurile ”oarecum mulțumit”, Clujul ajunge în topul orașelor din țară.

Starea străzilor

52% din populația urbană s-a declarat mulțumită de starea străzilor din localitate. Nivelul cel mai ridicat de apreciere privind starea străzilor s-a înregistrat în regiunea Sud-Est, nivelul cel mai scăzut în regiunea Sud-Muntenia.

În orașele de dimensiuni medii gradul de mulțumire este semnificativ mai redus, în comparație cu media la nivel național. Reședințele de județ înregistrează, în majoritate, un nivel de apreciere peste medie.

La acest capitol, ”orașul-comoară” încasează o adevărată lovitură, foarte mulțumiți de starea străzilor declarându-se abia 16 la sută dintre clujeni, ducând municipiul pe un neonorant loc 8 în țară.

Starea clădirilor

Starea clădirilor este mulțumitoare pentru aproximativ jumătate din populația urbană a României. Gradul de satisfacție este semnificativ mai ridicat în orașele cu peste 50.000 de locuitori decât în orașele cu volum al populației sub acest prag.

Persoanele cu vârste între 25-44 ani înregistrează un nivel mai scăzut de mulțumire decât persoanele cu vârste între 18-24 ani. Persoanele cu educație inferioară, inactive sau lucrători pe cont propriu, cu copii în întreținere și venituri sub 2.000 lei tind să fie semnificativ mai puțin mulțumite de starea clădirilor decât restul populației.

Nemulțumirea este mare în rândul clujenilor, dacă ne referim la starea clădirilor, doar 10 la sută dintre aceștia spunând că sunt foarte mulțumiți, așezând Clujul abia pe locul 10 în ierarhia stabilită de barometru.

Siguranța în cartier

„Cartierul” este un termen care primește definiții diferite în funcție de tipul de oraș și de respondent. Cartierul reprezintă „zona de proximitate”. Siguranța percepută a cartierului este, la nivel național, mai ridicată decât cea a orașului. Majoritatea dintre respondenții din regiunea Nord-Vest sunt de acord cu afirmația „mă simt în siguranță în cartierul meu”. La polul opus, se află respondenții din regiunea București-Ilfov.

Clujul se clasează pe locul 12 în clasamentul sondajului, doar 35 la sută dintre locuitori afirmând că se simt foarte în siguranță în cartierul lor.

 

[stextbox id=’custom’]

Barometrul Urban CALITATEA VIEȚII  ÎN ORAȘELE DIN ROMÂNIA a fost realizat în perioada 1 iulie – 15 august 2020, în 41 de localități urbane din România și face parte din proiectul POLITICA URBANĂ A ROMÂNIEI, realizat de Ministerul Lucrărilor Publice, dezvoltării și Administrației și Banca Mondială. Sondajul de opinie a avut un număr de 13.380 respondenți, din tot atâtea gospodării. Numărul total al persoanelor din gospodăriile intervievate a fost de 32.978 indivizi cu vârste de peste 15 ani.

Sondajul este reprezentativ la nivel național pentru mediul urban, cu o marjă de eroare statistică de +/-1% pentru un interval de încredere de 99%.

[/stextbox]