Alte înscrieri la creşe, aceleaşi probleme. Ce alternative au părinţii ai căror copii au rămas fără loc

Perioada de înscrieri la creşele clujene pentru cele 110 locuri rămase libere după plecarea copiilor de trei ani la grădiniţă şi 80 de locuri în noua creşă din cartierul Grigorescu, din această toamnă, conform noului regulament, adoptat prin hotărâre de Consiliu Local în data de 29 august 2018, s-a încheiat tot cu părinţi nemulţumiţi şi copii rămaşi fără loc la creşă.

Mulţi părinţi şi-au pus speranţele unui loc la creşă în noile criterii de acordare a punctajului, (domiciliul şi puncte pe intervale de timp pentru întoarcerea la job a părinţilor), dar şi în cele de departajare care privesc vechimea domiciliului părinţilor şi ordinea cronologică a întoarcerii părinţilor la lucru, însă nu au reuşit nici de această dată să obţină un punctaj suficient de mare.

Soluţia cea mai potrivită pentru rezolvarea crizei creşelor este construcţia de noi spaţii în care părinţii să-şi poată lăsa copiii până la intrarea lor în sistemul de învăţământ, dar cum aceasta nu este aplicabilă într-un termen scurt rămân viabile variantele costisitoare ale grădiniţelor private, bonelor sau renunţarea la job a unuia dintre părinţi până ce copilul împlineşte trei ani şi poate fi înscris la grădiniţă ori lăsarea celui mic în grija bunicilor sau rudelor.

Chiar dacă din punct de vedere financiar creșele private sau bonele nu reprezintă prima opțiune a celor mai multor părinți, acestea vin cu propriile avantaje.

Clujul dispune în aceste moment de peste 10 creșe private. Sunt primiţi toţi copiii cu vârsta de peste un an, dar nu mai mici pentru că activitățile desfășurate implică independența motrică a celui mic. Programul poate fi ales de către părinte din trei variante propuse: scurt, de la 07:30 până la 13:00, mediu, de la 07:30 până la 16:00 și lung, de la 07:30 până la 18:00 sau chiar 18:30.

Cele mai multe creșe au în programă activități de învățare prin metode interactive, de joacă, de multe ori și în limba engleză sau germană. De asemenea, este acordată o mare importanță și felului în care părintele simte trecerea de la fiecare zi petrecută cu copilul la un program de lucru și mai puțin timp cu cel mic, iar grupele de lucru au un număr de maxim 18 copii și neapărat mai mult de un educator.

În ceea ce privește costurile, creșele private solicită o taxă de înscriere nerambursabilă, apoi o taxă lunară care poate varia în funcție de timpul petrecut de copil la creșă între 750 de lei pe lună la un program scurt și 1.069 de lei pe lună pentru un program lung. Totodată, plata lunară nu include masa, ceea ce înseamnă că se pot adăuga de la 14 la 21 de lei pe zi pentru hrană. Alți bani merg pe activități opționale care nu sunt acoperite de taxa lunară și care variază de la tenis, înot la excursii, limbi străine etc.

Bonele sunt opțiunea părinților care își doresc ca cei mici să fie cât mai protejați de virusuri și bacterii, dar și de cei care știu că nu au consecvența programului la job, după cum spune psihologul și specialistul în resurse umane, Adela Popovici, director general al unei firme de recrutare bone. „Din punctul meu de vedere, cred că la vârstă mică copiii nu beneficiază de grup de copii, deci punând în balanță beneficii și costuri, la beneficii ar fi că se obișnuiesc cu niște rutine, că socializează, dar mult prea puțin. Până la 3-4 ani copiii preferă adulții și fac activități mult mai complexe și mai constructive cu adulții decât cu alți copii de vârsta lor. Cred că ne ducem de cele mai multe ori la creșă pentru că nu avem altă posibilitate, de multe ori din cauză financiară, dar nu cred că e un pas constructiv în educația lor și în dezvoltarea lor. Nu cred nici eu, nici alți specialiști colegi de-ai mei și spun asta mai degrabă ca specialist, dar și ca părinte care a încercat”, a mai spus psihologul.

În ceea ce privește costurile, salariul unei bone cu un program full time ajunge la 1.800 de lei net.

Aşadar, în loc de aproximativ 150 de lei pe lună cât achită un părinte doar pentru masa unui copil la o creşă de stat, părinţii copiilor care nu au reuşit să obţină un loc sunt nevoiţi să-şi sacrifice jobul sau să plătească între 1.100 şi 2.000 de lei pentru o creşă privată sau o bonă.

O variantă mai puţin oficială, aproape un compromis între cele două părţi, o reprezintă înscrierea copiilor de doi ani la grădiniţă. Reprezentanţii instituţiilor preşcolare de învăţământ refuză, de multe ori, preluarea copiilor de doi ani motivând tocmai diferenţa de vârstă dintre aceştia şi ceilalţi copii. Cu toate că există câteva unităţi din Cluj care acceptă această variantă nu acoperă necesarul de locuri.

La momentul izbucnirii crizei creşelor, în iunie 2018, primarul Emil Boc anunţa, pe lângă formarea unui grup de lucru care să discute schimbarea regulamentului, analizarea variantei de acordare a unor subvenţii pentru părinţii nevoiţi să-şi lase copiii la o creşă privată. Această soluţie s-a dovedit a nu fi în conformitate cu atribuţiile autorităţilor locale. Astfel, la dezbaterea publică organizată pe baza noului regulament, reprezentanţii Primăriei au promis alte două creşe, una de 120 de locuri având deja un spațiu alocat și una de 80 de locuri pentru care se studiază un amplasament.

În momentul de față, orașul Cluj-Napoca dispune de 16 creșe de stat cu un număr total de 1.222 de locuri (incluzînd noua creşă din Grigorescu) şi sunt urmate procedurile pentru începerea unei construcții de 120 de locuri pe strada Grigore Alexandrescu, în cartierul Mănăștur.

Până la creşa din Grigorescu, ultima inaugurată în Cluj-Napoca a fost “Vrăjitorul din Oz” în iunie 2016, situată pe strada episcop Nicolae Ivan.