Alin Tișe, președintele CJ Cluj: Vrem să facem noi Spitalul Regional de Urgență, să nu mai depindem de Guvern

Construirea mult trâmbițatelor spitale regionale de urgență trenează, iar interesul ministerului Sănătății pentru realizarea acestor proiecte este din ce mai scăzut. Recent, ministrul fondurilor europene , Rovana Plumb anunța că, deocamdată, spitalele, care trebuiau să fie gata până ân 2022, rămîn doar pe hârtie, în condiţiile în care s-a decis etapizarea cons­trucţiei acestora.

„Având în vedere alo­carea din fon­duri euro­pene, pe actuala perioa­dă de pro­gra­­mare, pentru cele trei spitale regionale de 150 de milioane de euro contribuţie UE, şi 150 de milioane con­­­tribuţia Ro­mâniei, am decis eta­pi­zarea cons­trucţiei acestor spitale. Până în 2021 va fi realizată doar documentația tehnică pentru primele trei spitale regionale (de la Iași, Cluj și Craiova), urmând ca ridicarea lor să aibă loc în următorul exercițiu financiar al UE“, a declarat Rovana Plumb.

În consecință, europarlamentarii PNL Marian Jean Marinescu și Daniel Buda au solicitat la începutul săptămânii ministrului Sănătății. Sorina Pintea, să accepte ca proiectele celor trei spitale regionale de să fie derulate prin cele trei consilile județene, Guvernului să modifice POR, astfel încît proiectele să fie scrise și depuse direct de beneficiari, comisarului european pentru Politică Regională, Corina Crețu, să aprobe în cel mai scurt timp posibil aceste modificări de proceduri. De asemenea, consiliile județene din Cluj, Craiova și Iași au fost îndemnate să preia inițiativa și să pregătească deja documentația pentru viitoarele spitale. Europarlamentarii mai solicită Corinei Crețu  să ia măsurile legale la nivelul CE pentru a permite autorităților județene să depună proiectele de finanțare, în cazul în care Guvernul României nu va fi de acord cu modificarea POR.

Clujul a ridicat primul mâna

”Nu doar că am discutat cu domnii europarlamentari despre acest subiect, dar în calitate de președinte al Consiliului județean am semnat o adresă zilele trecute către Ministerul Sănătății și către comisarul Corina Crețu prin care, văzând incompetența crasă a Guvernului și faptul că acesta a abandonat din nou proiectele regionale, ale Clujului în principal, am solicitat să facem noi Spitalul Regional de Urgență, să devenim titularul finanțării pe Programul Operațional Regional, ceea ce presupune o modificare a Ghidului acceptată de Comisia Europeană, astfel încât să putem accesa direct acești bani în calitate de proprietari ai terenului pe care îl avem în Florești, fără să mai depindem de Guvern.”, a declarat Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj.

”Ne luăm terenul înapoi”

CJ Cluj  a cedat cu titlu gratuit ministerului Sănătății terenul  de 14 ha din comuna  Florești cu scopul clar precizat prin Hotărârea CJ de construire a Spitalului Regional de Urgență.

”În contextul în care ministerul nu construiește acest spital în termenul pe care noi l-am convenit, respectiv pe finanțarea până în 2020, în proxima ședință a consiliului, după ce vom avea răspunsul de la comisarul Crețu și de la Ministerul Sănății, să analizăm posibilitatea de a retrage dreptul de proprietate pe acel teren dat ministerului și acesta să revină acolo de unde a plecat, și cu această modificare pe Ghidul POR  să putem accesa direct bani pentru a construi noi acest spital.

Este inadmisibil ca după ce un an de zile s-a lucrat la studiile de fezabilitate, la întăbularea și radierea construcțiilor de pe acel teren, să ajungem să vedem că Guvernul abandonează acest proiect pentru 2025, ca și cînd guvernarea este veșnică a PSD-ului.

Vreau să vă spun acum, în premieră,  că noi lucrăm acum intens pentru Florești, respectiv pentru ieșirea din Cluj până la intrare în Florești, pentru a vedea în ce măsură putem, pe terenul Muzeului de Apă, să mai creăm o bandă de circulație, fără a afecta rezerva de apă a municipiului sau a județului.”, ne-a declarat președintele Tișe.

Putem face spitalul cu jumătate din banii vehiculați de Guvern

”Cît privește suma avansată până acum, de 500 de milioane de euro, pentru ridicarea spitalului, este o fabulație. Dacă se fac studiile de fezabilitate corect, asta va spune valoarea exactă a acestor spitale. Ei bine, s-ar putea ajunge astfel la jumătate din costurile vehiculate până în prezent. Nimeni nu mai înghite și nu se mai duce pe aceste fente, pe care consultanții sau anumite companii le fac pentru a-și putea mări onorariile, pentru că ei au procent din valoarea construcției sau din valoarea totală a investiției . Noi discutăm aici de niște prețuri normale, rezonabile, care se bazează pe documente și pe standarde de cost, nu pe ceea ce crede ministrul X sau Y. Oamenii nu mai cred astfel de prostii.

”PPP, o soluție mai costisitoare”

Parteneriatul public este o soluție mult mai costisitoare care presupune asigurarea unor garanții din partea autorităților publice locale în folosul firmelor private care vor veni să lucreze. Pe de o parte, procedura este mai simplificată, dar pe de altă parte, trebuie să știți că niciun investitor privat nu va investi sume de ordinul sutelor de milioane de euro într-o investiție public privată fără ca autoritatea respectivă să-I garanteze eventual un credit pe care îl va lua. Nicio societate privată nu deține sute de milioane în cont si apelează la împrumut.  E ca și cînd tu, autoritate locală, te-ai împrumuta în mod direct pentru a realiza investiția, deși împrumutul îl face un privat, și tu garantezi în locul privatului. Aici e singura mare problemă a acestor parteneriate, pentru că legea nu stabilește și nu găsește soluții pentru ca un privat să se poată împrumuta în anumiți termeni  astfel încît să nu greveze bugetul public al unei entități.”, a spus președintele CJ Cluj.

Alin Tișe consideră că o decizie în privința solicitării făcute va fi luată în cel mult o lună.