Galerie foto | Alba-neagra cu unul dintre cele mai importante proiecte imobiliare din Florești

Investițiile imobiliare din Florești, cea mai mare comună a României sunt departe de a stagna. În ciuda haosului creat aici, construcțiile apar ca ciupercile după ploaie, localitatea fiind deja considerată un adevărat rai pentru cei care doresc să facă rapid bani din construirea de apartamente. Proiectele arată bine pe hârtie, însă doar aici.

La începutul anului, Floreștiul a apărut pentru prima dată în topul „celor mai active orașe de pe piața imobiliară”, alături de mari centre urbane din țară. Amplasată în imediata vecinătate a Clujului, dar cu apartamente la preţuri mult mai accesibile decât în municipiul ajuns cel mai din ţară, comuna a înregistrat în ultimii 10 ani cea mai mare creștere demografică de pe teritoriul României.

Floreștiul a crescut în ultimul deceniu cu echivalentul unui orășel de talia Huedinului, fiind construite nu mai puțin de 16.300 de apartamente, comparativ cu cele doar 12.400 din Cluj-Napoca, potrivit unui raport al companiei de consultanță imobiliară Coldwell Banker România. Astfel, populația comunei a crescut de la 7.600 de locuitori în 2007, la peste 33.000 anul trecut, potrivit datelor Institului Naţional de Statistică

Dacă tot vorbeam de prețuri accesibile, să spunem că în ultimul an, prețul mediu al apartamentelor din Florești a rămas relativ constant, prețul mediu de 830 de euro pe metru pătrat fiind oricum mult mai mic decât în Cluj-Napoca, unde acesta a ajuns la circa 1.500 euro/mp.

Specialiștii în imobiliare spun că apartamentele din Florești sunt căutate mai ales de tineri în condițiile în care, pe lângă prețul mai accesibil, acestea au suprafețe mari și sunt modern compartimentate.

Oncos Parc, un proiect imobiliar de 30 de milioane de euro

Cum spuneam, Floreștiul atrage ca un magnet pe cei care doresc să investească în proiecte imobiliare. Un caz aparte îl reprezintă Oncos Parc, un proiect care urmează să se ridice pe locul actualului abator de păsări al firmei cu același nume.

Proiectul, aprobat prin HCL Florești nr.172 din 28 decembrie 2017, este amplasat pe una dintre cele mai ofertante şi mai mari suprafeţe de teren compacte disponibile pentru investiţii imobiliare în zona Clujului, de aproximativ 55.000 mp, pe strada Avram Iancu, în extremitatea estică a localităţii Foreşti, lângă unitatea militară şi în proximitatea unor dotări comerciale şi de cazare aflate în imediata vecinătate a oraşului Cluj-Napoca.

Potrivit informațiilor de pe site-ul proiectului, aici se vor construi circa 600 de apartamente cu 1, 2, 3 şi 4 camere, în imobile cu regim de înălţime P+3, respectiv P+6, şi un număr de 645 de locuri de parcare., și sunt prevăzute funcţiuni complementare precum spaţii comerciale, un parc cu vegetaţie matură, o grădiniţă, o sală de sport cu piscină interioară, spa, jacuzzi şi sală de fitness, un teren de fotbal, unul de baschet şi o pistă de alergare. De asemenea, pentru acces în reţeaua principală de trafic, arhitecții au propus realizarea unui sens giratoriu.

Dezvoltarea investiției, care se ridică la circa 25-30 de milioane de euro, a fost gândită pe etape.

În prima, etapa 0 așa cum a fost denumită de proiectanți, este prevăzută realizarea zonei de agrement, care va creşte valoarea zonei şi, ulterior, va contribui la atragerea de cumpărători pentru apartamentele ce vor fi construite în etapele de dezvoltare următoare. Zona de agrement cuprinde un parc, o sală de fitness, spa, bazine de înot acoperite, saună, jacuzzi, terenuri de sport (fotbal, baschet) în aer liber, pistă de alergare şi 60 de parcări. Aria construită este de 1.290 mp, iar aria desfăşurată totală ajunge la 1.830 mp.

Urmează apoi construcția efectivă de apartamente. Poziţionate pe latura vestică a ansamblului, imobilele din această etapă fac parte din Lotul 1 şi vor realiza trecerea de la regimul construit existent la dezvoltarea cu regim de înălţime mai mare. Sunt propuse realizarea a 5 clădiri de locuit cu regimuri de înălţime D+P+3E, fiecare cu apartamente de 1-2-3 camere şi parcare deschisă la demisol.

Pasul următor l-ar constitui realizarea lotului 2 de imobile, cu regimul de înălţime P+3 şi P+6, poziţionate pe latura nordică a ansamblului, și vor fi construite 206 apartamente cu 2 camere, 30 de apartamente cu 3 camere şi 8 apartamente cu 4 camere.

În ultima etapă de dezvoltare a ansamblului este prevăzută construirea imobilelor cuprinse în lotul 3, cu regimul de înălţime P+3 şi P+6, poziţionate pe latura sudică a Oncos Parc, unde vor exista tot 206 apartamente

Se vinde, nu se mai vinde

Proiectul există deci pe hârtie, doar că în acest moment nu se știe exact și cine îl va construi. Asta, deoarece în urmă cu nu mult timp, pe site-ul acestuia a fost postat un anunț de vânzare.

Managerul proiectului a negat inițial pentru Transilvania Reporter vânzarea acestuia.

”Proiectul nu este scos la vanzare, se dorește dezvoltarea proiectului, deci se merge înainte cu el. Sigur, dacă vine cineva interesat de cumpărarea lui și oferă un preț convenabil, putem discuta despre acest lucru.  Cum spuneam, mergem înainte cu proiectul, nu știu cine și cum a postat pe facebook și pe siteul nostru anunțul de vânzare. Vă pot spune că etapa I a proiectului va demara anul viitor.”, ne-a declarat Sorin Popa, managerul proiectului Oncos Parc.

Ce să vezi, la doar două zile, anunțul de vânzare al proiectului a dispărut de pe site-ul acestuia, însă a rămas postat pe pagina de facebook.

Ne mutăm la periferia Clujului

Zona metropolitană a Clujului a înregistrat o creştere a populaţiei de 15% (aproximativ 14.000 de persoane) de la recensământul din 2011 şi până în prezent şi ar urma să mai primească încă 50.000 de persoane până în 2026. În tot acest timp, populaţia municipiului Cluj-Napoca a stagnat. Sunt doar câteva dintre concluziile studiului “Pact de mobilitate Urbană”, lansat recent în cadrul conferinţei Dialoguri Urbane organizată de Centrul Cultural Clujean.

Zona metropolitană, localităţi ce joacă rolul de cartiere rezidenţiale ale oraşului:

• Floreşti + Baciu – 42.000 de persoane (echivalentul cartierului Mărăşti)
• Baciu + Gârbou – 14.000 de persoane (echivalentul cartierului Dâmbu Rotund)
• Apahida + Jucu – 16.000 de persoane (echivalentul cartierului Iris)

“În acest moment dinamica imobiliară face ca în cadrul oraşului să se concentreze tot mai multe persoane care lurează în sectoarele de servicii, în timp ce în zona metropolitană să locuiască cei care lucrează pe poziţii manuale în activităţi de preluare şi logistică. De asemenea, în zonele suburbane locuiesc un număr însemnat de specialişti aflaţi la început de carieră.

Având în vedere creşterea localităţii Floreşti şi a zonei metropolitane a municipiului Cluj-Napoca din 2011 şi până în 2017, ne putem aştepta ca cea mai mare parte a migraţiei să se fixeze până în 2026, nu în oraşul propriu-zis, ci în ariile suburbane. Cluj-Napoca include în funcţionarea sa cotidiană şi localităţile Floreşti, Baciu, Chinteni, Apahida”, arată specialiştii studiului citat.

Prețuri în zona metropolitană

Potrivit portalulului compariimobiliare.ro, preţurile apartamentelor de vânzare din zona metropolitană erau:

Floreşti – 889 €/mp

Baciu – 906 €/mp

Someşeni – 1081 €/mp

Apahida – 921 €/mp

Două mii de aparatamente vândute într-o singură lună

Un număr de 42.522 de imobile au fost vândute la nivel national, în septembrie 2018, cu peste 1.900 mai multe faţă de luna august, potrivit datelor Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI).

Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate în Ilfov – 6.196, Bucureşti – 5.698 şi Cluj – 2.148. Judeţele cu cele mai puţine imobile vândute sunt Olt – 152, Tulcea – 152 şi Gorj – 150.

De asemenea, numărul ipotecilor la nivel naţional, în luna septembrie 2018, a fost de 21.815. Cele mai multe operaţiuni de acest gen au fost înregistrate în Bucureşti – 5.454, Ilfov- 2.265 şi Cluj – 1.389. La polul opus, se află judeţele Harghita – 59, Covasna – 52 şi Sălaj – 44.

În septembrie 2018, prețul apartamentelor de vânzare în Cluj-Napoca s-au majorat cu 0,4%, metrul pătrat util ajungând la o valoare medie de 1.531 de euro. Locuințele din blocurile vechi s-au depreciat ușor, respectiv cu 0,3%, de la 1.566 la 1.561 de euro pe metru pătrat util, iar cele din cadrul noilor ansambluri rezidențiale au consemnat un avans important, de 1,2%, de la o valoare de 1.483 euro pe metru pătrat util, până la 1.501 euro.