Adonis, cel mai mare poet al literaturii arabe contemporane, premiat la Cluj

Poetul sirian Adonis a fost prezent duminică seară, la Cluj-Napoca, deschizând astfel seria inviaților de onoare din cadrul Festivalului Internațional de  Carte Transilvania, FICT 2017. Cu toate că prezența lui Adonis la Cluj, în cadrul celei de-a cincea ediții a festivalului, a reprezenzentat o surpriză pentru iubitorii de carte, poetul a avut parte, la rândul său de o surpriză din partea organizatorilor: la finalul evenimentului acesta a primit Marele Premiu al Festivalului ca semn de apreciere pentru întreaga sa operă.

În cadrul dialogului cu Dinu Flămând, poetul sirian a vorbit despre copilăria sa trăită modest, la ţară, într-un sat situat în imediata apropiere a râului Adonis, despre visul avut la vârsta de 13 ani care i-a dat curajul să îi citească preşedintelui Siriei una dintre primele sale poezii, întâmplare care a precedat integrarea sa în sistemul de învățământ la vârsta de 13 ani, dar şi despre motivul pentru care Adonis a devenit pseudonimul său. Scriitorul, denumit de către jurnaliștii de la The Guardian „cel mai mare poet al lumii arabe contemporane” a atins în dialogul său cu moderatorul evenimentului și teme sensibile, vorbind despre musulmani și islamiști ca de două lumi diferite.

Provocat de Dinu Flămând să le povestească celor prezenți în sală când s-a întâlnit cu poezia, acesta a rememorat câteva fragmente emoționante din copilărie.

„Îmi doream de mult să vin aici, la Cluj. Sunt puţine oraşe care devin simboluri, iar Clujul este un astfel de oraş. Pentru a vorbi despre poezie, trebuie să vă spun povestea mea. Eu m-am născut ţăran. Am trăit modest. Până la vârsta de 14 ani nu văzusem nicio maşină – tot ce era modern mi-a fost străin. La școală nu am fost până la vârsta de 13 ani. M-am născut țăran, cum cred că ne naștem toți de altfel. Omul se naşte poet indiferent cine e. Chiar şi cel care îşi ară pământul este poet pentru că schimbă ceva. Toţi suntem poeţi în măsura în care reușim să schimbăm ceva. Diferenţa dintre mine şi alţi poeţi e faptul că eu am două mame: mama mea naturală şi mama mea poezia. M-am născut printr-un poem care m-a creat, care m-a inventat. E o poveste lungă. Oare să o spun acum?”, a spus Adonis. 

După ce Siria și-a câștigat independența, acesta a avut un vis. „Am visat că va veni preşedintele la noi în sat. Eu voiam să îi scriu un poem pe care să i-l citesc. Am visat de asemenea că el mă va aprecia şi că mă va întreba cu ce mă poate ajuta. Îmi doream să merg la școală. I-am citit poemul pregătit pentru acest moment tatălului meu. Acesta mi-a spus că nu mă va opri dacă îmi doresc cu adevărat să îl citesc în fața președintelui. Visul meu s-a împlinit la scurt timp. Am mers destul de departe însă pentru a-l întâlni. I-am citit poemul, iar el, ca în vis, m-a întrebat ce poate să facă pentru mine. «Vreau să merg la şcoală!», am spus eu. La scurt timp am devenit elev la liceul francez din Siria. Am continuat să studiez ca autodidact franceza chiar și după închiderea liceului”, povestește poetul care a mărturisit că întrega sa existență a fost presărată cu astfel de vise.

 

De ce  a ales pesudonimul „Adonis” în locul numelui său adevărat, Ali Ahmad Said Esber? Pentru a reuși să fie publicat, înainte de a-și forma o identitate.

„Tata a fost cel care m-a iniţiat în poezia arabă, dar niciodată nu mi-a impus nimic. Nu ştiu cum să explic raportul meu vizavi de poezia arabă sau faţă de poezie în general. M-am născut într-un mediu arabo-musulman, cu un tată foarte credincios. Am trimis la un moment dat mai multe texte la ziar semnate cu numele meu real. Nu mi s-a publicat nimic. Întâmplător, am citit apoi legenda lui Adonis. Adonis a fost ucis de mistreț. Locuiam aproape de râul Adonis. Am decis să îmi semnez textele cu pesudonimul Adonis. Înainte de asta, pentru mine, ziarele erau mistrețul din poveste. Apoi la un moment dat, un ziar a scris pe prima pagină că îl așteaptă pe Adonis la redacție pentru că redactorul șef își dorește să discute ceva important cu el. Am mers acolo îmbrăcat ca un țăran. Nu m-a crezut nimeni că eu sunt Adonis. Redactorul șef m-a primit cu reticienţă. Nu le venea să creadă că eu sunt. Nu ştiam atunci ce importanţă are acest nume, ce spaţiu al civilizaţiei va deschise pentru mine. Apoi, am început să înţeleg mai multe despre Adonis. Numele nu era de origine grecească de fapt. Mi-am schimbat identitatea, din întâmplare.  Identitatea nu este o moştenire, ci o creaţie perfectibilă”, a povestit Adonis.

Acesta a menționat faptul că frământările sale au început în momentul în care a descoperit că nu poate crea o nouă poezie dacă societatea nu se va schimba. „Cum să schimbi societatea? E dificil. Atunci când vorbim despre islam, vorbim în general despre monoteism. Vorbesc despre islam și nu despre alte religii pentru că m-am născut în acea religie. Monoteismul nu poate fi împotriva credinţei. Fiinţa umană are dreptul la credinţă, la religie, pentru are dreptul să se raporteze la lumea celaltă. Acest drept dispare când cineva vrea să impună acea religie tuturor. Eu consider că religia și politica ar trebuie să fie separate. Europa este un exemplu în acest sens, pentru că aici s-a reușit acest lucru. De ce să nu facem asta şi în lumea musulmană? Doar câţiva tineri visători ca mine au fost de acord cu această idee. Când vorbesc despre islam, fac o distincţie dintre religie şi credincioşii acestei religii. A fi musulman e un lucru, a fi adept al islamului e alt lucru. Cum să separi religia de stat? Nu e ușor. Eu sunt areligios, din mai multe puncte de vedere ateu, dar respect celelalte religii”, a mai spus Adonis.

Fâcând referire la cartea sa „Islamul și violența”, tradusă și în limba română, Adonis a precizat islamul nu mai are ce să ofere lumii: „O civiliaţie este o creaţie perpetuă, o viziune. Dacă ne uităm la starea lumii islamice, aceasta nu mai are nimic de dat lumii pentru a o schimba, nu mai are civilizaţie, iar dacă nu mai are ce da, va muri. O civilizaţie are viaţă şi moarte. Islamul nu mai are ce oferi. Poate va fi o ruptură între ei, o ruptură care va oferi o civilizație nouă care respectă societatea umană și drepturile omului”, a mai sus acesta.

La finalul evenimentului, Dinu Flâmând a citit câteva poeme semnate de poetul Adonis, poeme traduse chiar de acesta din limba franceză, iar poetul sirian a citit câteva versuri în limba arabă, fiind îndelung aplaudat.

Impresionat de premiul primit, Adonis a mulțumit organizatorilor, precizând totodată că esența dialogului dintre „eu și celălalt” este cultura. „Dacp raporturile dintre noi s-ar baza pe cultură, nu ar exista niciodată un război între un poet roman și unul arab”, a spus acesta.

Dinu Flâmând a primit la rândul său Premiul de Excelență pentru susținerea acestui festival.

Festivalul va începe în mod oficial, marți, 3 octombrie, cu deja tradiționalul Marș al Lecturii.

[stextbox id=’custom’]Ali Ahmad Said Esber (Adonis) s-a născut în localitatea Al-Qassabin din vestul Siriei la 1 ianuarie 1930. În timpul studiilor liceale debutează cu poezie în periodice sub pseudonimul Adonis. Studiază Dreptul și Filosofia la Universitatea din Damasc, iar în 1954 obține licența în Filosofie. În 1956 se stabilește în Liban, unde obține doctoratul în literatură arabă la Universitatea Saint-Joseph (1973). Întemeiază revistele literare „Shi’r” („Poezie”, împreună cu poetul Yusuf al-Khal) și „Mawaqif” („Atitudini”). Traduce în limba arabă mari scriitori precum Baudelaire, Henri Michaux, Saint-John Perse. În 1980, din cauza Războiului Civil din Liban care urma să se declanșeze, emigrează la Paris. În 1985 se stabilește definitiv în capitala Franței, împreună cu familia, urmând să fie profesor la Universitatea Sorbona. Este autorul a douăzeci de volume de poezie și a numeroase cărți de critică și istorie literară, eseuri despre cultura și literatura arabă, studii estetice și dezbateri politice. A primit numeroase premii și distincții internaționale, printre care Premiul Goethe pentru Literatură (Frankfurt, 2011). Considerat unul dintre cei mai mari poeți arabi, tradus și publicat în numeroase limbi, a fost nominalizat de mai multe ori la Premiul Nobel pentru Literatură, în 2016 aflându-se într-o strânsă competiție cu laureatul Bob Dylan.[/stextbox]

Umrăriți în continuare o galerie foto realizată de Dan Bodea: