A fi sau a nu fi vegan

Veganii și veganismul se lovesc de multe critici ale societății noastre, iar de multe ori, respingerea vine din necunoaștere. Noi am vrut să știm mai multe despre acest stil de viață, pentru că a fi vegan nu se rezumă doar la un stil alimentar diferit, așa că am stat de vorbă cu Andreea despre avantajele, dar și provocările pe care le aduce veganismul.

Andreea Dan are 21 de ani, este studentă în anul III la psihologie și de aproape patru ani a ales să adopte un stil de viață diferit de cel cu care crescuse. A renunțat inițial la carne, iar după patru luni și la restul produselor de origine animală din alimentația ei. E pe deplin mulțumită de cum s-a adaptat organismul ei la o dietă vegană și sfătuiește persoanele să încerce acest stil de viață într-un mod informat.

Ce te-a determinat să îți schimbi stilul de viață și să adopți un meniu vegan, dar și alte obiceiuri ale acestui curent?

Când eram în clasa a XII-a am avut un prieten care era vegan de un an de zile și care mi-a recomandat la un moment dat documentarul „Earthlings”. Adevărul este că nu m-am gândit niciodată până atunci de unde provine mâncarea… bineînțeles că știam că este carnea sau laptele sau ouăle unor animale, dar nu am analizat mai în profunzime cum au ajuns respectivele produse în supermarket și, mai mult decât atât, niciodată nu m-am întrebat dacă este etic sau nu faptul că le consumăm. Probabil asta ține și de faptul că e atât de normalizată această practică… până la urmă asta vedem peste tot, încât uneori nu ne mai punem întrebarea de ce lucrurile stau într-un fel sau altul. În orice caz, documentarul de care spuneam m-a făcut să iau decizia de a renunța la toate produsele de origine animală. El are ca subiect practicile la care sunt supuse animalele din fermele industriale zi de zi… pentru mine a fost cumplit să văd cât de chinuite pot fi niște ființe care simt aceeași durere fizică pe care o simțim noi oamenii, care sunt copiii cuiva și așa mai departe. Cu alte cuvinte, la început motivul a fost strict unul etic… nu am mai vrut să susțin financiar astfel de industrii sau să aleg în mod voit ca o altă ființă să moară pentru masa mea.

Ce crezi că îi face pe oameni, în general, să adopte un stil de viață vegan?

Cred că majoritatea persoanelor aleg să devină vegane din același motiv ca mine, pentru a milita împotriva cruzimii îndreptată înspre animale într-un secol în care acest lucru nu mai este necesar, având în vedere toate alternativele de care dispunem, dar bineînțeles că existe persoane care prioritizează motivele ce țin de sănătate sau de mediu. Sunt studii care arată efectele pozitive ale veganismului asupra stării de sănătate: aportul mai mare de fibre, reducerea riscului de a dezvolta o boală cardiacă prin reducerea nivelurilor de colesterol, ținerea sub control a diabetul, poate fi un factor protectiv împotriva anumitor tipuri de cancer etc. Bineînțeles, totul ține de a avea o dietă echilibrată. Cât despre cel de-al treilea motiv, numeroase studii arată impactul negativ al agriculturii animaliere asupra mediului. Chiar recent am dat peste un articol din revista „Science”, în care se vorbea despre un studiu din 2018, derulat de cercetătorul Joseph Poore, profesor la universitatea din Oxford. În acest studiu se arăta că producția de lapte și carne e responsabilă de 60% din totalul de emisii de gaze cu efect de seră provenite din agricultură. Mai mult decât atât, renunțând la aceste alimente, am reduce cu 75% din suprafața terenului arabil folosit global pentru agricultură, dar și a defrișărilor masive făcute cu scopul obținerii acestor terenuri. Chiar și așa, cele rămase ar fi în continuare suficiente pentru a produce mâncarea necesară populației.

Care au fost cele mai mari provocări care au venit o dată cu alegerea acestui stil de viață?

A fost o tranziție bruscă. Eu am fost mereu o iubitoare a brânzeturilor și a lactatelor, așa că a durat un timp să găsesc niște alternative vegetale pe placul meu. Din fericire, din iulie 2015, de când am renunțat la produsele animale și până acum, comunitatea vegană din România și mai ales cea din Cluj („Vegan în Cluj-Napoca”) a crescut mult, astfel că au apărut treptat tot mai multe variante și alternative de produse, firme sau restaurante.

O altă provocare a constat în faptul că fiind obișnuită ca produsele animale să stea la baza meselor mele, nu știam ce să gătesc. Din fericire, pe facebook am găsit un ajutor important în acest sens, prin grupuri precum: „Ce mănâncă veganii” sau „Vegan în supermarket (România)”. Astfel, am început să experimentez cu noi mâncăruri și să îmi diversific dieta.

Care simți că sunt beneficiile pe care ți le aduce faptul că ești vegană?

În primul rând, am remarcat că am dezvoltat o rezistență mult mai mare la efort. În perioada respectivă făceam sport regulat. Am observat că la scurt timp după ce mi-am schimbat stilul de mâncat mi s-a îmbunătățit și performanța, îmi reveneam tot mai repede de la oboseală sau febră musculară, nu mai simțeam nevoia să dorm de prânz… per total, simțeam că am mult mai multă energie.

Un alt beneficiu este și calitatea mâncării. Din comoditate mâncam des diverse mâncăruri procesate, cornuri cu brânză, diverse mezeluri sau „fast-food”. Mâncarea vegetală e de multe ori mult mai ușor și rapid de preparat, astfel că am început să îmi prepar mai des și să optez pentru gustări mai proaspete. Am dat și peste mâncăruri pe care nu le mai încercasem niciodată, precum: falafel-ul, hummus-ul, guacamole, za-atar, quinoa, dulciuri raw vegane și așa mai departe.

Întâmpini des reticență din partea oamenilor când aud că ai ales să devii vegană?

Depinde. Există persoane care îmi cer sfaturi fiindcă vor să încerce și ei acest stil de viață, alții sunt foarte curioși de motivele pentru care am ales veganismul, sunt oamenii care sunt inițial reticenți fiindcă au avut experiențe cu vegani neînțelegători, apoi sunt cei care disprețuiesc conceptul și îl consideră aiurea pur și simplu. Am dat peste reacții foarte diverse, însă sunt fericită să pot spune că oamenii cei mai apropiați m-au susținut și chiar dacă nu au adoptat ei înșiși stilul, nu s-au comportat diferit în relația cu mine. Sau dacă au făcut-o a fost în moduri foarte drăguțe! Îmi amintesc cum prietena mea cea mai bună și prietenul ei m-au surprins acum doi ani cu un tort vegan de ziua mea. Anul trecut o altă prietenă mi-a făcut cadou un set de baie și mi-a spus că a întrebat în magazin dacă e testat sau nu pe animale. Apoi sunt mama și bunica, care mereu se bucură să îmi gătească mâncare „de post”… lucruri de genul acesta.

Ce reacție au avut părinții tăi?

Sincer, prima reacție nu a fost una prea încurajatoare. Își făceau foarte multe griji, mai ales mama, că voi avea deficite, că nu îmi voi lua proteinele necesare fiindcă nu mănânc carne (chestie foarte falsă, având în vedere că proteine găsești și în legume și fructe). Cumva li se părea super ciudat și nou totul având în vedere ca sunt singura persoană din toată familia care mănâncă așa. Îmi amintesc că după primele luni am mers la o masă în familie și s-a ajuns la subiectul ăsta și ei au făcut o remarcă de genul: „Îi trece până la anul”. Cred că după aproape patru ani s-au obișnuit și probabil s-au mai liniștit după ce mi-au vazut analizele, care erau perfecte.

E greu să fii vegan într-un oraș cum e Clujul?

Chiar nu. Mai ales în ultimii ani a existat o deschidere foarte mare a pieței pe acest sector. Există câteva restaurante și catering-uri strict vegetariene și vegane, precum: Samsara, Doo it!, Hollyfood, PachaMama Catering, Mint Bistro, Green option, Suflet în Bucate și așa mai departe, iar pe lângă acestea, majoritatea restaurantelor/localurilor au opțiuni vegane. Inclusiv pentru iubitorii de cafea, există foarte multe localuri/coffee-to-go-uri, unde laptele vegetal există ca opțiune. Voi aminti doar de câteva: Sisters, Tucano Coffee, Meron, Jaxx, Narcoffee, Fresgo, Roots etc. Bineînțeles, pentru studenți, există opțiuni vegane la aproape toate cantinele din Cluj prin produsele de post. Nu în ultimul rând, există supermarketuri care au introdus foarte multe produse vegane, spre exemplu: „Take it veggie” (Kaufland), pizza (Lidl), foarte multe tipuri de brânzeturi și mezeluri vegane (Cora, Vivo, Kaufland), pe lângă, evident, toate legumele, fructele, cerealele care se pot cumpăra ori de la lanțurile mari de magazine, ori de la piață, pentru a găti acasă diverse preparate. Și nu e vorba doar de alimente „sărate”, fiind vegan în Cluj nu duci lipsă nici de dulciuri: înghețată, ciocolată, biscuiți, trufe, budincă, iaurturi, biscuiți, torturi, cereale cu ciocolată, toate vegane. Pentru cine dorește să vadă o listă mai completă a tuturor locurilor care oferă opțiuni vegane, poate consulta pagina de facebook: „Vegan în Cluj-Napoca”. În spatele acesteia se află o echipă de membri vegani, care organizează atât evenimente de activism stradal, întâlniri lunare cu comunitatea vegană din Cluj (dar nu numai, poate participa oricine dorește), degustări vegane cu preparate gătite de ei, la care poate veni oricine, proiecții de documentare și așa mai departe. Cu alte cuvinte, în Cluj nu e deloc greu să găsești alte persoane care să împărtășească același stil de viață, să găsești alternative la diverse alimente sau să reinterpretezi preparate pe care le mâncai când aveai o alimentație omnivoră. Precum se poate vedea și pe grupul de facebook „Ce mănâncă veganii”, orice preparat omnivor poate fi reinterpretat într-o formă vegetală. Cel mai tare m-am mirat să văd reinterpretări ale sarmalelor sau ale piftiei clasice, mâncăruri foarte populare printre mulți oameni. De asemenea, majoritatea localurilor au reinterpretat burgerii într-o manieră vegană, există numeroase pizzerii care au opțiuni „de post”. Legat de trăitul vegan în Cluj, chiar nu aș putea avea mai nicio obiecție, deși mereu e loc și de mai bine.

Ce părere ai despre mitul/credința că a fi vegan e foarte scump?

Ca în cazul oricărei diete, persoana alege ce produse cumpără și ce buget utilizează pentru a-și asigura alimentația. Bineînțeles, anumite produse vegane procesate din supermarketuri pot fi mai scumpe (în același mod în care există cărnuri sau brânzeturi mai scumpe sau mai ieftine), însă unu la mână, piața vegană fiind într-o continuă creștere, inclusiv aceste produse scad în termen de preț și doi la mână, pentru a trăi sănătos, nu ai neaparată nevoie de astfel de produse, putând apela doar la legume, fructe și cereale, care sunt practic cele mai ieftine alimente de pe piață. Până la urmă e ca la orice altă dietă existentă… poți alege să cumperi o ciocolată vegană de la Penny cu 2,19 lei sau una bio la 13 lei, poți lua un pachet de tofu la 6-7 lei sau o cremă de brânză vegană la 13. Este doar o chestiune de cât alegi să cheltui pentru mâncarea ta.

De ce vegană și nu vegetariană?

Inițial am renunțat doar la carne, însă motivele etice m-au împins să devin vegană complet. În primul rând, pentru că industriile ouălor și lactatelor sunt strict legate de cea a cărnii. Un animal care începe să producă mai puține ouă sau lapte va fi trimis pentru a fi măcelărit pentru carne, nemaifiind suficient de profitabil. Acesta nu este doar cazul marilor firme, ci o practică întâlnită și la țăranii de rând, care își vând animalele bătrâne la abatoare.

Pe lângă asta a fost vorba de practicile care au loc pentru obținerea acestor produse. Spre exemplu, în industria ouălor sunt importanți doar puii femele, ei fiind cei crescuți pentru a obține aceste produse. Cum sexul lor nu poate fi verificat înainte de clocirea ouălor, toții puii masculi, odată născuți, sunt uciși, fiind fie puși într-un mixer uriaș și tocați de vii, fie prin gazare. Chiar și pentru găinile crescute la țară există misconcepția că ouăle neclocite nu le mai sunt folositoare, iar astfel putem să le mâncăm noi. În realitate, găinile consumă o bună parte din mineralele și nutrienții lor pentru formarea oului. Dacă acestea nu îl clocesc, ele vor ajunge să îl mănânce la loc, pentru a-și reface pierderile nutritive. Acest lucru este cu atât mai important cu cât găinile, ca orice alte animale domestice, au fost modificate genetic de către om de-a lungul timpului pentru a-și spori productivitatea. Găinile au ajuns astfel să producă ouă într-un ritm nenatural de alert, acest lucru slăbindu-le organismul și lipsindu-le de vitaminele necesare.

Pentru producerea laptelui, vacile sunt inseminate artificial fiindcă, la fel ca în cazul oricărui mamifer, lactația este stimulată de perioada gestației. Odată ce vițelul este născut, acesta e separat de mamă pentru a nu consuma laptele și dus fie la abator în cazul masculilor, fie crescut și el pentru lapte în cazul femelelor.

Ce sfat i-ai da unei persoane care te-ar întreba dacă să treacă sau nu la veganism? (Bănuiesc că e un stil de viață potrivit pentru oricine.)

Bineînțeles că i-aș recomanda să adopte acest stil de viață, având în vedere toate motivele pe care le-am menționat până acum, însă fiind o schimbare destul de mare de la ceea ce suntem obișnuiți, i-aș sfătui să se informeze puțin înainte pentru a-și diversifica cât mai corect și complet dieta. Așa cum spuneam anterior, o dietă vegană este sănătoasă în momentul în care este echilibrată.