20.000 de hectare cu porumb, afectate grav de secetă în judeţul Cluj

Ploile din ultimele zile vin să mai salveze din producţia agricolă din acest an. Aceasta după ce, peste 10 % din culturile din judeţul Cluj au fost afectate de secetă în ultima perioadă. Cel mai grav sunt afectate suprafeţele cultivate cu legume şi cele cu porumb, la porumb fiind afectate circa 30% din suprafeţe.

Judeţul Cluj este unul dintre judeţele ţăriii mai norocoase din punctul de vedere al lipsei de precipitaţii, seceta făcând ravagii în alte regiuni ale ţării. Potrivit directorului Direcţiei pentru Agricultură a Judeţului Cluj, Ioan Pintea, efectele sunt mai puţin grave. „Există un studiu ştiinţific, documentat, privind normala de precipitaţii pentru 50 de ani. Aşa că putem analiza foarte obiectiv situaţia de la noi. Dacă o luăm sistematic pe luni, în ianuarie normala este de 26 de litri pe metru pătrat şi au fost 29 de litri, în februarie 2015 normala este 20, 9 şi a fost 24 de litri, deci peste, din martie a început să scadă, de exemplu, în martie normala este 29 şi au fost doar 25 de litri, în aprilie normala este 47 litri şi au fost doar 32. În schimb în iunie a fost peste normal, dacă normala este 90, 4 litri au fost precipitaţii de 104 litri pe metru pătrat. În iulie însă normala este 82 de litri, iar în zona Clujului au fost 54 de litri, sigur această cantitate nu a fost înregistrată în tot judeţul, au fost zone şi cu mai puţine precipitaţii. Ultimele săptămâni a fost într-adevăr secetă mai accentuată şi la noi. Pe august normala este 60 de litri şi până săptămâna aceasta nu a plouat deloc. Acum avem ceva ploi dar destul de slabe”, a spus aceasta.

Inginerul Ioan Pintea subliniază că plantele au fost afectate pentru că lipsa ploilor s-a combinat cu temperaturi foarte ridicate. „Necazul mare pentru agricultură este că au fost trei săptămâni temperaturi de peste 35 de grade şi nu a plouat deloc, aşa că evaporaţia a fost mai mare decât absorbţia şi aşa apare la culturi fenomenul de ofilire. Plantele se usucă”, a explicat directorul DAJC.

Totuşi, susţine acesta, producţiile agricole în judeţ au fost destul de bune. „Avem la cultura de grâu 4.500 de kilograme la hectar, la secară 2.507 kilograme la hectar, la orz 4.519, la orzoaica de primăvară 4.100, la orzoaica de toamnă 4010, la rapiţă 2.771 şi la mazăre 3.548 de kilograme la hectar. Sunt producţii frumuşele”, a precizat directorul DAJC.

Cât priveşte efectele secetei în cifre, la nivelul judeţului Cluj acestea arată astfel. „Avem afectate cam 10% din suprafeţele totale cultivate. Mai ales legumele, unde sunt 7.220 de hectare cultivate în Cluj. Seceta a afectat terenurile nisipoase cultivate cu legume din zona Turda, Câmpia Turzii. Avem apoi afectată şi cultura de porumb. Aici sunt în judeţ cultivate 42.830 de hectare, atât la particulari, cât şi la societăţi comerciale. Cam 20.000 de hectare din acestea, adică 30% sunt afectate de secetă. Iar în ultimele săptămâni se văd daunele şi la cultura de sfeclă de zahăr. Acum trei săptămâni cultura era frumoasă, acum deja se vede seceta pe cele 590 de hectare cultivate cu sfeclă. Şi mai suntem afectaţi şi la partea de fructe, unde fără ploaie fructele nu se dezvoltă”, a adăugat Ioan Pintea.

Directorul DAJC spune că nu stăm deloc bine la partea de sisteme de irigaţii, există doar o mică suprafaţă cu asemenea sisteme la Turda. „Să sperăm că pe viitor şi ministerul şi fermierii vor găsi soluţii să dezvolte şi partea de irigaţii. Asta dacă vrem să facem agricultură şi să şi obţinem producţii. Pentru că agricultura românească trebuie să funcţioneze şi să crească pentru că ştim cu toţii că produsele noastre sunt de calitate, e o agricultură mult mai ecologică decât în alte părţi şi meritul, dacă avem producţii, este al factorului om, al şefilor de ferme, al agricultorilor care sunt foarte buni profesionişti, dar de care cam uită lumea, nu îi laudă nimeni”, a mai spus Pintea.

Pe lângă suprafeţele cultivate propriu zis, lipsa precipitaţiilor afectează şi crescătorii de animale pentru că păşunile sunt deja uscate. „Este dificil şi pentru cei cu animale, avem la nivel de judeţ cam 75.000 de bovine. Păşunile, fâneţele sunt deja afectate de secetă. La prima coasă a fost cât de cât bine, dar a doua coasă, otava deja trebuia strânsă, ori păşunile sunt uscate, acum şi dacă vin ploile e cam târziu”, a explicat inginerul clujean.

Fermierii vor primi despăgubiri diferenţiat

Autorităţile vor acorda diferenţiat despăgubirile specifice fermierilor mici şi fermierilor mari, pentru cei din urmă fiind nevoie de aprobarea Comisiei Europene, a declarat luni ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, susţinând că nu există o evaluare precisă a efectelor secetei în agricultură.

Constantin a afirmat că, probabil, fiecare fermier înregistrează pierderi din cauza secetei la culturile de primăvară.

Culturile însămânţate în toamna anului 2014, pentru care s-a încheiat campania de recoltat, nu au avut pierderi foarte mari din cauza secetei, a spus Constantin. De exemplu, la culturile de grâu şi orz, rezultatele sunt uşor mai bune decât în 2014.

“Am început discuţiile cu principalele organizaţii de profil din sector, pentru a evalua în ce măsură culturile, suprafeţele însămânţate, în special în această primăvară au fost afectate de vremea pe care o traversăm în această perioadă şi care, din păcate, probabil va continua şi în toamna acestui an, riscând să afecteze şi campania de toamnă. (…) Avem comisii care funcţionează pe lângă prefecturi, ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU), aceste comisii în colaborare cu direcţiile agricole au făcut o evaluare în perioada în care avem deja cultura pe teren. Evaluarea respectivă am primit-o de la majoritatea judeţelor, dar nu este finală, ea probabil va fi finală odată cu încheierea campaniei de recoltat, pentru culturile care sunt cele mai afectate.

Culturile de primăvară, în special porumbul şi floarea-soarelui, probabil vor fi afectate de secetă într-un anumit procent. Vom încerca să identificăm, în funcţie de pierderile pe care le vor avea fermierii, să identificăm suprafeţele respective, fermierii respectivi şi pierderea pe fiecare fermier în parte, astfel încât să intervenim cu despăgubiri, în limita permisă de bugetul de stat şi în funcţie de pierderile pe care le-a suferit fiecare fermier. Pentru fermierii mici, care au avut pierderi mai mari de 30% din suprafaţa cultivată vom interveni cu un ajutor de la bugetul de stat sub forma unei scheme de minimis, iar schema de minimis va fi legiferată prin Hotărâre de Guvern în cursul lunii septembrie, urmând ca la prima rectificare bugetară, în funcţie de resursele financiare pe care le va primi Ministerul Agriculturii, să fie şi acordate aceste despăgubiri”, a spus Constantin.

În ceea ce priveşte fermierii mari, având în vedere că valoarea despăgubirilor ar trebui să fie mai mare, trebuie notificată Comisia Europeană.

“Estimăm că răspunsul Comisiei Europene – pentru a acorda aceste scheme de la bugetul de stat – va veni în câteva luni de zile, iar imediat după aceea vom acorda aceste despăgubiri, dar cel mai probabil la începutul anului 2016. Lucrăm la documentele pregătitoare, astfel încât să notificăm şi să solicităm şi Comisiei Europene un ajutor, în speranţa că vom primi, Dacă nu vom primi, există deja un angajament al Guvernului pe cele două scheme la care am făcut referire”, a spus Constantin.