1 iulie prinde Primăria cu gunoiul pe preș

Începând de săptămâna viitoare, clujenii sunt obligați să arunce gunoaiele, selectiv. Asta cel puțin teoretic, pentru că în practică nu poate fi încă vorba despre așa ceva. Tot teoretic, de la 1 iulie, firmele de salubritate şi primăriile vor trebui să asigure condiţii optime pentru colectarea selectivă a deşeurilor.

Hai să vedem dacă v-ați prins. Suntem cu patru zile înainte de termenul impus pentru implementarea programului de colectare selectivă a deșeurilor generate de populație – hârtie și carton, metale, plastic și sticlă, cunoscut deja sub denumirea de ”Plătești cât arunci”. Legiuitorul din România a decis să implementeze colectarea selectivă a deșeurilor pe două fluxuri-patru fracții. Acest lucru înseamnă separarea acestora în deșeuri reziduale și fracție uscată, adică deșeuri reciclabile și în ambalaje. Sunt stabilite clar, deci, două fluxuri, fracție umedă și uscată, după care, din cea reciclabilă se mai disting alte trei fracții: plastic și metal, hârtie și carton, și sticlă. Vom avea deci patru fracții de colectat, și acest lucru se va face pe culori: fracția umedă în sacul/recipientul negru, fracția de sticlă în recipientul verde, hârtia în cel albastru și in cel galben plasticul și metalul.

Da, v-ați prins. Nu este încă mai nimic pregătit astfel încât de luni să mergem la punctul gospodăresc și aruncăm gunoaiele așa cum cere legea. Printre cetățeni și în rândul asociațiilor de locatari domnește deocamdată confuzia. Multă lume încă nici n-a auzit despre ce se va întâmpla de la 1 iulie încolo, dar, spun oamenii, că se vor conforma în caz de nevoie, doar să știe unde și cum să facă acest lucru.

Emil Boc: ”Va mai dura”

”În Cluj vom mai tot vorbi despre acest subiect pentru că până îl vom impune cu siguranță că va mai dura. Toate blocurile, și toate casele, până la 1 iulie vor avea în punctele gospodărești cele patru containere amenajate. Vom verifica și vom expune public mașinile cu care se colectează selectiv pe cele patru fracții. Ele vor merge într-o procedură de trasabilitate exactă încât acelea nu mai poluează, deșeurile se duc prin procedurile prevăzute de lege astfel încât ele să fie prelucrate separat. Odată ridicate, acestea nu mai ajung la rampa de gunoi, ci la firmele specializate care se ocupă de prelucrarea lor.

Spre deosebire de zonele de case, la blocuri e mai complicat, pentru că aici pot să vină să arunce gunoaie oameni din alte părți. Și atunci, toate aceste puncte vor fi închise, vor primi cheie doar locatarii din asociația respectivă de care aparține acel punct gospodăresc. În ce privește cardul de acces, acesta este un program separat, un program pilot pe care vrem să-l deschidem pentru vreo 50 de blocuri. E un proiect mai costisitor, dar l-am început, se face licitația în momentul de față, și vom vedea cum funcționează. Este etapa următoare de implementare a colectării selective și a îmbunătățirii acestui sistem care trece într-o altă etapă de dezvoltare”, spune, optimist, primarul Clujului, Emil Boc.

Până se va termina Centrul de management integrat al deșeurilor, municipiul Cluj-Napoca duce în prezent din gunoaie la rampa provizorie de la Pata Rât, dar și Mureș, 3.000 de tone lunar, sau Bihor, 4.000 tone lunar.

”Avem o rampă temporară care n-are voie să depășească capacitatea de 75 la sută, și pentru ca asta să nu se întâmple noi avem contracte cu Oradea, cu Mureșul, cu foarte multe alte depozite, totul până se termină CMID-ul de la Cluj. Dar, după ce va intra colectarea selectivă va fi totul și mai ușor, pentru că multe dintre deșeuri nu mai ajung astfel la rampă, firmele de salubritate au contracte directe cu acele UTR-uri care preiau sticla, cartonul, plasticul, și le duc și le prelucrează separat. Oricum și ce ajunge pe rampa noastră temporară, fracția umedă adică, o parte se colectează selectiv și se duc la Aleșd sau în altă parte. Colectarea selectivă nu se va face deci doar de la 1 iulie, ea se face și acum , doar ca fac asta acum cei care preiau pe rampă aceste deșeuri”, a mai spus Emil Boc.

Nu e, domnule, ușor!

”Nu este ușor de implementat acest lucru, este chiar destul de greu. În Europa sunt exemple de succes, Parma și Liubljana, modelele din care care noi cei de la Rosal ne-am inspirat și unde termenele de implementare au fost în general între 5 și 7 ani. Această implementare necesită o schimbare de comportament, de atitudine, un lucru în echipă între cei trei actori din acest serviciu, adică cetățean, cel care generează și trebuie să suporte costurile acestei infrastructuri, unitatea administrativ teritorială care are responsabilitatea implementării gestiunii integrate, și operatorul de salubritate căruia i-au fost delegate atribuțiile acestea. Acest lucru necesită timp, nu e o chestiune care se poate întâmpla de azi pe mâine”, ne-a declarat Radu Simțion, manager de proiect la compania de salubritate Rosal.

Habemus amenzi

Infrastructura pentru colectarea selectivă a deșeurilor are de suferit, dar primăria a avut deja grijă să stabilească și amenzile pentru cei care nu se vor conforma cerințelor impuse de guvern. Printr-o hotărâre de Consiliu local, cei de la Poliția locală vor putea astfel să aplice amenzi, iar acestea nu sunt deloc de neglijat. Cuantumul acestora este de până la 1.000 de lei pentru persoanele fizice și 25.000 de lei pentru cele juridice. Sancțiunile sunt mari, o recunosc și cei din primărie, dar acestea întârzie să apară și asta tocmai datorită faptului că nu este încă asigurată infrastructura corespunzătoare. Totuși, viceprimarul Clujului, Dan Tarcea, a anunțat că primele amenzi pot apărea după data de 15 iulie.

Potrivit OUG 74/2018, ținta de reciclare a deșeurilor menajere din masa totala generată până la 30 decembrie 2020, este de minim 50 la sută.

Ultimul raport emis de Comisia Europeană, de la începutul anului 2017, realizat pe baza datelor din 2014, arată că România colectează selectiv și reciclează doar 5% din deșeurile produse. 11% merg la compost și un procent uriaș, de 82%, ajunge la groapa de gunoi.