Gata de start: Jocurile Olimpice de vară, Rio 2016

Ediţia cu numărul 31 a Jocurilor Olimpice de vară este gata de start, la Rio de Janeiro. În urmă cu 120 de ani erau organizate, la Atena, primele Jocuri ale erei moderne, care au inclus 14 ţări, 241 de sportivi şi 43 de probe. În 1892, baronul Pierre de Coubertin venise cu ideea relansării acestora şi a creat în acest scop Comitetul Internaţional Olimpic, în 1894.

Cifrele Olimpiadei

Cea de-a 31-a ediţie va duce în Brazilia 207 delegaţii, 10.500 de sportivi, care vor participa la 306 probe. Vor fi puse la bătaie 812 medalii de aur – care, de fapt, sunt alcătuite din 494 de grame de argint (puritate 92, 5%) şi şase grame de aur (puritate 99, 2%). Cele ale vicecampionilor olimpici sunt 100% din argint, iar cele de bronz cuprind 475 grame de cupru şi 25 grame de zinc.

O noutate adusă de această ediţie este faptul că, pentru prima dată, o selecţionată alcătuită din 10 refugiaţi va disputa competiţiile olimpice. Ea va fi alcătuită din doi înotători sirieni, cinci atleţi din Sudanul de Sud, doi judoka din Republica Democrată Congo şi un maratonist etiopian.

România va fi reprezentată la Rio de un lot de 96 de sportivi şi 7 rezerve, la 15 discipline: atletism, box, canotaj, ciclism, gimnastică artistică, gimnastică ritmică, haltere, handbal feminin, înot, judo, lupte, scrimă, tenis, tenis de masă şi tir sportiv.

Delegaţia Braziliei, ţara gazdă a Jocurilor Olimpice de vară din 2016, va fi formată din 462 de sportivi, potrivit unui anunţ al Comitetului Olimpic Brazilian, şi îşi va întrece precedentul record, înregistrat la ediţia din 2008, organizată la Beijing, China.

Dintre cei 462 de sportivi, 253 sunt bărbaţi şi 209 femei. Astfel, Brazilia îşi depăşeşte precedentul record de participanţi la Jocurile Olimpice, de 277 de participanţi, la ediţia din 2008. La Beijing, Brazilia a avut 145 de sportivi şi 132 de sportive.

Atletismul este cel mai bine reprezentat sport de către brazilieni la ediţia din acest an a Jocurilor Olimpice, cu 67 de sportivi, urmat de fotbal, cu 36 de jucători şi înot: 33.

Ţara gazdă, afectată de crize

Brazilia se află în faţa unui moment istoric, întrucât aceasta este prima olimpiadă găzduită de o ţară din America de Sud. Veştile care vin de la Rio de Janeiro nu au fost, însă, prea încurajatoare, în ultima perioadă. Încă se lucra la infrastructură cu doar câteva zile înainte de deschidere, ţara este măcinată de scandaluri politice şi de criza economică, iar ameninţarea virusului Zika i-a determinat pe câţiva sportivi de top să renunţe la Olimpiadă.

Brazilia este a cincea cea mai mare şi mai populată ţară din lume (206 milioane de locuitori) şi găzduieşte Jocurile în premieră pentru America de Sud. Totuşi, a organizat alte mari evenimente în trecut. Şi nu doar unele sportive: Jocurile Panamericane 2007, Conferinţa Naţiunilor Unite privind dezvoltarea durabilă Rio+20 în 2012, Cupa Confederaţiilor 2013, Zilele Mondiale ale Tineretului în 2013, Mondialele 2014 de fotbal.

Însă acest eveniment, care ar fi trebuit să aducă mândrie şi bucurie locuitorilor săi, este umbrit de scandaluri mari de corupţie şi de recesiune economică. Astfel, mai mult de jumătate dintre brazilieni au declarat recent că dezaprobă organizarea Olimpiadei în ţara lor – număr dublu faţă de rezultatul unui sondaj similar din 2013. Aproximativ 63% dintre persoanele chestionate consideră că Jocurile vor face mai mult rău decât bine Braziliei.

Ce s-a întâmplat în cei trei ani, de unde această diferenţă? „Oraşul minunat”, cum este numit Rio de Janeiro, a fost ales gazdă a Jocurilor Olimpice 2016 în anul 2009, când Brazilia era în plin boom economic sub preşedinţia lui Luiz Inacio Lula da Silva (2003-2010). Dar cea mai mare ţară din America Latină a intrat în plină recesiune în al doilea trimestru din 2015, aceasta fiind agravată de criza politică şi de un şomaj record .

Preşedinta Dilma Rousseff, care l-a înlocuit pe Lula, a fost suspendată din funcţie pe data de 12 mai de către Senat, şi este subiectul unei proceduri de destituire, aflându-se în aşteptarea unui verdict al justiţiei pentru deturnare de bani publici. Vicepreşedintele ţării, Michel Temer, este preşedinte interimar şi va avea onoarea să declare deschise Jocurile Olimpice.

Temeri în privinţa securităţii

Cu numai câteva zile înainte de începerea Olimpiadei, la Rio încă se mai lucra la ultimele detalii. Tocmai a fost inaugurată linia de metrou care va lega Satul Olimpic de restul oraşului – proiect care a costat aproape trei miliarde de dolari şi este deja în centrul unei anchete de corupţie. Construcţia tronsonului de 16 kilometri a durat mai bine de şase ani. Iniţial, linia va fi deschisă doar pentru echipele participante, pentru cei care au bilete la competiţii şi pentru jurnaliştii acreditaţi. Abia după finalul Jocurilor Olimpice şi Paralimpice publicul larg va putea folosi noul tronson de metrou.

În ceea ce priveşte securitatea delegaţiilor sportive, lucrurile s-au pus în mişcare din 26 iulie. Au fost arestaţi deja câţi suspecţi acuzaţi că plănuiau un atentat, au fost organizate baraje ale poliţiei, unele drumuri au fost închise, iar lunetiştii şi militarii sunt la posturi. Potrivit autorităţilor braziliene, până pe 5 august vor fi desfăşuraţi la Rio 60.000 de militari, cărora li se vor adăuga 25.000 de poliţişti şi agenţi ai serviciilor de securitate internă.

Aceste precizări sunt menite să liniştească turiştii care se pregătesc să vină la Rio, care a primit faima de oraş violent, unde jafurile şi răpirile ar fi la ordinea zilei. Un sportiv din Noua Zeelandă a povestit pe Facebook că “a fost răpit de oameni ce purtau uniformele poliţiei din Rio”. Jason Lee, campion de jujitsu, a scris că a fost acostat de un grup de bărbaţi ce purtau uniformele poliţiei din Rio şi i s-a cerut o sumă de bani. Pentru că a refuzat, Lee s-a trezit ameninţat cu pistolul şi urcat cu forţa într-o maşină. Sportivul a mers apoi la două bancomate şi a scos 450 de lire sterline, sumă care a ajuns în posesia celor care l-au sechestrat. Aceştia l-au eliberat ulterior şi i-ar fi spus că “În Brazilia e ilegal să conduci fără să ai la tine paşaportul!”.

Brazilienii fac ultimele retuşuri şi în Satul Olimpic, unde neajunsurile semnalate de unele delegaţii au fost remediate. Delegaţia Australiei a refuzat iniţial să se cazeze acolo, dar în final au venit, totuşi, în complex, după ce plângerile lor au fost soluţionate. Kitty Chiller, şeful delegaţiei australiene, s-au plâns de cablurile expuse şi de toalete blocate din Satul Olimpice, considerând precare condiţiile de cazare. Imediat, peste 600 de muncitori au fost trimişi la faţa locului şi au făcut reparaţiile necesare.

Incidente şi proteste

Flacăra olimpică urmează să ajungă pe 5 august pe stadionul Maracana. Flacăra a fost aprinsă pe 21 aprilie pe ruinele cetăţii antice Olympia din Grecia, a aterizat în Brazilia pe 3 mai şi a parcurs de atunci cele 27 de state regionale, fiind purtată de 12.000 de persoane.

Săptămâna trecută, când a ajuns la Rio de Janeiro, flacăra olimpică a fost stinsă de un grup de profesori care protestau în capitală, cerând salarii mai mari. Autorităţile au încercat din nou să liniştească spiritele: “Torţa se stinge adesea şi este reaprinsă. Flacăra nu se stinge niciodată”, a transmis Philip Wilkinson, purtător de cuvânt al Jocurilor Olimpice.

Tot de protestatari au fost întâmpinaţi şi turiştii care au ajuns pe aeroportul internaţional din Rio, cu două săptămâni înainte de începerea Olimpiadei. De data aceasta, era vorba despre poliţişti care acuzau că nu şi-au mai primit salariul de luni bune şi nici nu dispun de mijloacele de securitate pentru a se evita pericolul într-un oraş deja foarte violent. După ce poliţiştii au primit musafirii cu urarea “Welcome… to hell!” (“Bine aţi venit… în iad!”), Guvernul federal susţine că, între timp, întârzierile au fost eliminate şi salariile au fost plătite.

Rămân încă multe problemele financiare şi de securitate, care continuă să afecteze imaginea evenimentului. Un sportiv australian a fost jefuit în apropierea hotelului în care era cazat, un spital local care va fi alocat pentru turişti a fost scena unui schimb de focuri, iar guvernatorul regiunii Rio de Janeiro a declarat că există o criză financiară de proporţii şi a cerut fonduri guvernamentale pentru a putea îndeplini toate obligaţiile legate de organizarea unui astfel de eveniment.

Zika şi superbacteria

Însă cea mai mare spaimă, pe lângă cea provocată de atentatele teroriste, este cea legată de virusul Zika. Deja am aflat cu toţii că Simona Halep a renunţat la Jocurile Olimpice din această cauză şi nu este singura sportivă care a luat această decizie. Şi jucătorii americani de tenis Bob şi Mike Bryan, fraţi specialişti în proba de dublu, au făcut acelaşi anunţ, ca şi Milos Raonic, Tomas Berdych sau Karolina Pliskova.

Pe de altă parte, brazilienii spun că nu sunt motive de îngrijorare, pentru că vremea rece i-a gonit pe ţânţarii care răspândesc virusul. Iar Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a respins apelul unor oameni de ştiinţă şi doctori de renume mondial pentru mutarea sau amânarea Jocurilor Olimpice de vară de la Rio de Janeiro 2016, pe fondul epidemiei de Zika. OMS apreciază, pe scurt, că Olimpiada nu are potenţialul de a “afecta în mod semnificativ” răspândirea virusului, potrivit BBC.

Cei care au tras semnalul de alarmă sunt 150 de oameni de ştiinţă de renume mondial, doctori şi eticieni medicali, care au redactat o scrisoare deschisă către OMS, în care au menţionat faptul că noi descoperiri privind epidemia de Zika fac “lipsită de etică” desfăşurarea Jocurilor Olimpice. Aceştia au menţionat eşecul unui program de eradicare a ţânţarilor în Brazilia, dar şi sistemul de sănătate “slăbit” al ţării, ca motive pentru a amâna sau muta Jocurile Olimpice de la Rio, “în numele sănătăţii publice”.

Epidemia de Zika a început în Brazilia acum un an, dar în prezent peste 60 de ţări şi teritorii sunt afectate de răspândirea continuă. Potrivit oamenilor de ştiinţă, simptomele Zika sunt uşoare, dar provoacă microcefalii în rândul noilor născuţi şi alte anomalii ale fătului. Totodată, boala poate cauza tulburări neurologice în rândul adulţilor.

Pe lângă Zika, mai există o ameninţare serioasă la adresa sănătăţii sportivilor: Golful Guanabara, de lângă Rio, este “o groapă de gunoi plutitor” în care a fost descoperită o superbacterie, un microb rezistent la orice tratament cunoscut. Problema este că acolo urmează să se desfăşoare probele de navigaţie din cadrul Jocurilor. Cercetătorii brazilieni sunt de părere că infrastructura sanitară fragilă este responsabilă pentru apariţia superbacteriei. Astfel, apele reziduale din spitale se duc în canalizarea municipală şi apoi în Golful Guanabara sau alte râuri, apoi ajung în zona plajelor.

[stextbox id=”alert” caption=”Echipa Olimpică a României:”]

ATLETISM (22): Elena Daniela Cîrlan, Paula Claudia Todoran, Marius Viorel Ionescu, Nicolae Soare (toţi la maraton), Andreea Arsine, Claudia Nicoleta ştef, Ana Veronica Rodean (toate la 20 km marş), Marius Cocioran, Narcis ştefan Mihăilă (ambii la 50 km marş), Alina Rotaru (săritura în lungime), Elena Andreea Panţuroiu, Cristina Bujin şi Marian Oprea (toţi la triplusalt), Claudia Mihaela Bobocea, Florina Pierdevară (ambele la 800 m), Bianca Răzor (400 m), Andrei Gag (aruncarea greutăţii), Ancuţa Bobocel (3.000 m obstacole); Sanda Belgyan, Anamaria Ioniţă, Andrea Miklos şi Adelina Pastor (ştafeta feminină 4×400 m).

BOX (1): Mihai Nistor (cat. + 91 kg);

CANOTAJ (18+1): Constantin Adam, Vlad Dragoş Aicoboae, Marius Vasile Cozmiuc, Toader Gontaru (patru rame fără cârmaci , 4-), George Alexandru Palamariu, Cristi Pîrghie (doi rame fără cârmaci, 2-), Laura Oprea, Mihaela Petrilă, Ioana Strungaru, Mădălina Bereş, Adelina Boguş, Andreea Boghian, Roxana Cogianu, Daniela Druncea şi Irina Dorneanu (cazul său de dopaj este în curs de cercetare), la opt rame cu cârmaci, 8+, Iuliana Popa (rezervă), Elena Lavinia Târlea, Laura Oprea (doi rame fără cârmaci, 2-), Ionela Livia Lehaci, Gianina Beleagă (dublu vâsle, categorie uşoară, L2x);

CICLISM (1): Serghei ţvetcov;

GIMNASTICĂ ARTISTICĂ (3+1): Marian Drăgulescu, Andrei Vasile Muntean şi Cătălina Ponor (toţi la individual compus), Larisa Iordache (rezervă);

GIMNASTICĂ RITMICĂ (1): Ana Luiza Filiorianu (individual compus);

HALTERE (4): Andreea Aanei (cat. +75 kg), Florina Sorina Hulpan (cat. 69 kg), Dumitru Captari (cat. 77 kg) şi Gabriel Sîncrăian (cat. 85 kg);

HANDBAL FEMININ (14+2): portarii Paula Ungureanu, Ionica Munteanu şi Denisa Dedu (rezervă I), extremele stânga Valentina Ardean-Elisei, Ana Maria Tănăsie, extrema dreaptă Laura Chiper, interii stânga Cristina Neagu, Gabriela Perianu şi Gabriella Szucs, interii dreapta Patricia Vizitiu şi Melinda Geiger, centrii Aurelia Brădeanu, Eliza Buceschi, Mădălina Zamfirescu (rezervă II) şi pivoţii Oana Manea şi Florina Chintoan;

ÎNOT (6): Robert Glinţă (100 metri spate), Norbert Trandafir (50 m liber, ştafetă 4×100 m liber), Marius Radu (100 m liber, ştafetă 4×100 m liber), Alin Coste (ştafetă 4×100 m liber), Daniel Macovei (ştafetă 4×100 m liber), Ana Iulia Dascăl (100 m liber);

JUDO (4+2): Monica Ungureanu (cat. 48 kg), Andreea Chiţu (cat. 52 kg), Corina Căprioriu (cat. 57 kg) şi Daniel Natea (cat. +100 kg); Mircea Alexandru Croitoru (cat. +100 kg) şi Loredana Ohâi (cat. 57 kg) — parteneri de antrenament;

LUPTE (5): Alin Alexuc Ciurariu (cat. 98 kg), Ion Iulian Panait (cat. 66 kg) — greco-romane, Emilia Alina Vuc (cat. 48 kg) — feminin, Ivan Guidea (cat. 57 kg), Albert Saritov (cat. 97 kg) — lupte libere;

SCRIMĂ (5+1): Mălina Călugăreanu (floretă individual), Tiberiu Dolniceanu (sabie individual), Simona Gherman, Simona Pop, Ana-Maria Popescu (toate trei spadă individual şi echipe); Loredana Dinu (rezervă — spada echipe);

TENIS DE MASĂ (5): Elizabeta Samara, Daniela Dodean Monteiro (simplu şi echipe), Bernadette Cynthia Szocs (echipe), Adrian Crişan şi Ovidiu Ionescu (simplu);

TENIS (6): Irina Begu, Monica Niculescu (simplu şi dublu), Horia Tecău şi Florin Mergea (dublu), Andreea Mitu şi Raluca Olaru (dublu);

TIR SPORTIV (1): Alin George Moldoveanu (10 m puşcă aer comprimat).

[/stextbox]