Călător prin Țara Călatei

Biserici medievale valoroase, tradiții nealterate și muzee inedite îi așteaptă pe cei care pornesc să descopere zona etnografica maghiară din apropierea Clujului

Ţara Călatei este cea mai necunoscută regiune etnografică celebră din România. Necunoscută pentru români, celebră pentru maghiari. Kalotaszeg, cum o numesc maghiarii, se întinde, în mare, între Cluj şi Huedin dar cuprinde și câteva sate din zona adiacentă, şi este vizitată aproape exclusiv de turişti din Ungaria.

În Cluj, dacă întrebi despre Ţara Călatei un român, acesta va da din umeri, deoarece nu a auzit niciodată de ea. Dacă încerci să găseşti vreun pliant, o hartă, sau orice alt fel de material de prezentare despre Ţara Călatei, în limba română, nu ai nicio şansă – există doar în maghiară şi limbi de circulaţie internaţională.

În acest context, cel mai bun mijloc de „explorare” a Ţării Călatei pe care îl găseşti în librăriile clujene este o hartă turistică a regiunii, cu un rezumat în engleză, germană sau franceză.

În Mănăstireni se poate ajunge pe un drum mai puţin folosit, care porneşte în Căpuşu Mare din DN1, şi trece apoi pe lângă Agârbiciu, Dângău Mare, Dângău Mic, Mărceşti şi Râşca. De-a lungul drumului – reabilitat anii trecuți – peisajele sunt încântătoare.

Ajunşi la Mănăstireni, dacă uşa bisericii e închisă, întrebați de Ana néni, îngrijitoarea bisericii, care stă la casa de mai jos de biserică.

Biserica romanică de aici este unul dintre cele mai valoroase monumente al Ţării Călatei. A fost construită de familia Gyerőffy la sfârşitul secolului al XII-lea, fiind parte a unei mănăstiri cisterciene, apoi benedictine. Numele familiei de ctitori se regăseşte în denumirea maghiară a localităţii – Magyargyerőmonostor (într-o traducere aproximativă „mănăstirea de pe domeniul maghiar al familiei Gyerőffy”). În 1241, biserica a fost arsă de tătari. A fost reconstruită, iar în 1442 a fost ridicată absida, în stil gotic. După un cutremur din 1765, tavanul a fost refăcut în maniera actuală, cu casete pătrate – o veritabilă marcă înregistrată a bisericilor reformate din Ţara Călatei. Interiorul este auster, dar nu rece, căldura fiind emanată de broderiile bogate, de culoare albastră.

Pe unul din pereţii exteriori se află un ceas solar şi trei reliefuri romanice, unul reprezentându-l pe Sfântul Gheorghe ucigând balaurul, altul, doi lei adosaţi, iar al treilea, o tânără alăptând doi şerpi. Acesta din urmă este cunoscut sub numele Madárleány (fata pasăre) şi este o sculptură unică, a cărei simbolistică, posibil precreştină, încă ridică semne de întrebare.

La trei kilometri de Mănăstireni, după un drum prost care străbate un peisaj bizar, ca o crevasă mărginită de dealuri terasate, se găseşte satul Văleni (Magyarvalkó), cu altă biserică valoroasă. Cheia bisericii se află la casa parohială, ultima pe stânga înainte de a ajunge la biserică.

Interesante sunt aici monumentele funerare sculptate în lemn, denumite kopjafak în maghiară, care se află în curtea bisericii. Biserica fortificată din Văleni a fost ridicată în secolul al XIII-lea de călugării franciscani, este una dintre cele mai frumoase din judeţul Cluj, iar de pe înălţimea pe care se află se deschide o privelişte pitorească asupra zonei.

Biserica din Sâncraiu nu iese din tiparele zonei. Pictura tavanului casetat este nouă, din anii 1990. Mi-a atras atenţia stema Transilvaniei, pictată pe una dintre casete, şi un masiv obiect decorativ, făcut din spice de grâu (cred).

Biserica reformată din Huedin este un adevărat „cap de serie” pentru bisericile reformate din Ţara Călatei. Masivă şi majestuoasă, domină centrul oraşului. Primul edificiu a fost ridicat înaintea invaziei mongole din 1241, în jurul acestuia dezvoltându-se târgul Huedinului, capitala neoficială a Ţării Călatei. Biserica romanică, refăcută după invazie, a fost prelungită mai întâi cu un turn, spre vest, iar apoi cu un cor gotic, spre est, supraînălţat faţă de nava iniţială. De la aceste două adăugiri rezultă un aspect „deşelat” al monumentului. În oraş am stat de vorbă cu mai multe notabilităţi locale. Majoritatea nici măcar nu intraseră o dată în biserică!

Cheia de la biserică se află peste drum, la casa parohială. Acesta este traseul prin Felszeg, zona dinspre Apuseni a Ţării Călatei, care administrativ ţine de judeţul Cluj. Cine dorește o explorare mai aprofundată, se poate trece în Alszeg, „partea de jos” a regiunii, care administrativ este arondată judeţului Sălaj. Diferenţele între cele două subregiuni sunt destul de mari. Localităţile par ceva mai sărace, cel puţin la primă vedere, iar peisajul este văduvit de prezenţa munţilor.

Pentru suveniruri, puteți opri în Izvorul Crișului, pe drumul național dintre Cluj-Napoca și Huedin, unde, în noianul de obiecte artizanale kitsch, puteți găsi, dacă aveți răbdare, și unele autentice.

Muzeul Bivolului

Tot în Țara Călatei, în satul Mera funcționează și Muzeul Bivolului, o inițiativă privată. Inițiatorul muzeului, Gheorghe Varga, are 68 de ani și este fostul director al școlii din localitate, specializat în biologie-agricultură. În 2006, a „ochit” un fost grajd din centrul satului, nu departe de școală, transformat în depozit al CAP-ului și apoi abandonat. Împreună cu o mână de oameni, strânși în Asociația Primula, a început renovarea spațiului, apoi a colectat de la consăteni diverse obiecte legate de creșterea bivolului. Și așa, în 2009, a venit pe lume Muzeul Bivolului, unul dintre cele mai originale și mai puțin cunoscute muzee din județul Cluj.

Piesa de rezistență a muzeului este colecția de 110 tălăngi, prinse în curele de grinzile de sub tavan. „Fiecare este unică: și cum sună, și cum arată”, spune Gheorghe Varga.

În restul muzeului sunt expuse pluguri, juguri, un car, o sanie, vase de colectare a laptelui, potcoave, felinare, biciuri etc. Fotografii cu bivolițele din Mera sunt păstrate sub sticlă, pe perete, iar datele statistice cu privire la numărul de animale din sat de-a lungul vremii și o hartă detaliată a pășunilor din hotarul localității întregesc ansamblul.

Mera se află la circa 18 kilometri de Cluj, pe drumul spre Zalău. Muzeul Bivolului poate fi vizitat oricând, la o oră decentă. Pentru aceasta, este bine să îl sunați înainte pe custodele Gheorghe Varga, la tel. 0727.492.819 sau să îl căutați acasă, la gospodăria de la nr. 27. Vizitarea muzeului este gratuită, dar donațiile sunt binevenite. Pentru o vizită la locul de muls, programați vizita să cadă în jurul orei 18.00 și vorbiți tot cu Gheorghe Varga.

[stextbox id=”custom”]

Festival de muzică la Mera

Țara Călatei este foarte cunoscută și pentru autenticitatea muzicii tradiționale de aici. Un prim festival care va celebra această muzică va avea loc la sfârșitul acestei luni, în satul Mera. Festivalul Mera – World Music (muzică contemporană inspirată din folclor autentic) va avea loc între 29-31 iulie într-unul dintre cele mai frumoase sate din regiune. „În spatele porților sculptate se ascund curți tărănești cu șure în care vom asculta concertele muzicienilor renumiți ai lumii world music”, promit organizatorii.

[/stextbox]

Citiți și: Zeamă acră din zona Călatei