Cum scapă cerşetorii de rigorile legii: amenda este pentru ei “opţională”

Deşi există legi care combat cerşetoria, eficienţa lor este aproape nulă dat fiind faptul că principala sancţiune aplicată “practicanţilor” este amenda, pe care nu o plătesc niciodată.
Mecanismul prin care amenzile aplicate cerşetorilor ajung să nu îşi facă efectul ne.a fost explicat de şeful Poliţiei Locale Zalău, Călin Horvat. Potrivit acestuia, din 2003 nu se mai poate face închisoare pentru cerşetorie, singura sancţiune ce poate fi aplicată este amenda contravenţională. Evident, niciunul nu o plăteşte, aşa că amenda este transformată de judecător în muncă în folosul comunităţii. Conform legii, cerşetorii nu pot fi obligaţi, însă, la muncă, aşa că ei trebuie să vină la primărie să semneze că vor să lucreze, ceea ce, evident, nu se întâmplă. Drept consecinţă, munca în folosul comunităţii se transformă din nou în amendă şi se reia, astfel, acest cerc vicios, din care cerşetorii agresivi şi insistenţi scapă neatinşi.
Potrivit lui Horvat, în perioada 2011 – 2012, în Zalău au fost transformate în muncă în folosul comunităţii, în baza mandatelor de executare emise de instanţă, 135 de amenzi. Dintre acestea, doar 41 au fost executate, diferenţa de 96 fiind transormate, din nou, în amendă. Cert este că tot acest proces durează foarte mult, iar de cele mai multe ori contravenienţii scapă printre degete din  cauza legii mult prea permisive. Călin Horvat spune că a prezentat problema şi parlamentarilor sălăjeni, însă deoacamdată discuţiile nu s-au concretizat prin niciun demers legislativ.
Cerşetorii din Zalău se bazează, în mare parte, pe copii, pe care îi pun la cerşit fără nicio jenă. Călin Cosma, ofiţer în cadrul Jandarmeriei Sălaj, susţine că pot fi luate măsuri împotriva părinţilor care îşi pun copiii la cerşit numai atunci când se poate demonstra că aceştia nu şi-au supravegheat copiii. Potrivit lui Călin Horvat, anul trecut nouă copii au fost ridicaţi, în aceste condiţii, de pe stradă şi duşi la Complexul de servicii comunitare din Zalău, iar anul acesta unu. În două cazuri, părinţii au fost decăzuţi din drepturile parentale, după ce au pierdut, definitiv, procesul la Curtea de Apel Cluj.