2012-2016 –Epoca de Aur a Clujului

Foto: Dan Bodea

Sociologul Ioan Hosu consideră că perioada 2012-2016 a fost până acum cea mai benefică pentru dezvoltarea municipiului Cluj-Napoca, din 1990 încoace. El spune, însă, că bazele proiectelor realizate în ultimii patru ani au fost puse în mandatul anterior, în special în perioada când primar a fost Sorin Apostu.

“În 2008-2012, când primar a fost şi Sorin Apostu, interesul prioritar a mers în principal spre zona de copii şi tineret, investiţii în infrastructură care să asigure activităţi educaţionale, culturale, sportive pentru copii şi tineret. De fapt, în perioada aceasta, Sorin Apostu e cel care pregăteşte şi pune bazele pentru cee ce se întâmplă în 2015, când Clujul a fosta Capitală Europeană a Tineretului. Alături de copii şi tineret, atunci se pun bazele şi se lucrează destul de mult pe componenta de vârstnici, fie că este vorba de centre, cluburi, centre de zi, transport gratuit, sisteme de burse. Atunci au început şi marile investiţii în infrastructură urbană, că e vorba de modernizări de parc auto, străzi, iluminat public ecologic. Perioada de după 2012 mai capătă o componentă importantă, cea economică: parcuri industriale, politici de atragere a investiţiilor. Apare şi un element de inovare pentru administraţia publică din România: bugetarea participativă. Pentru prima data primăria alocă bani în urma consultărilor; acest lucru a adus anul trecut şi o distincţie pentru performanţă în managementul serviciilor publice, care înseamnă transparenţă în cheltuirea banului public, dar şi modul în care se dezvoltă servicii publice urbane –transport, iluminat, salubrizare, termoficare. O altă dimensiune e cea sportivă şi culturală. Sportiv şi cultural, Clujul se plasează probabil în primele oraşe din România, lucru pe care îl vedem reflectat şi în numărul de turişti. În 2012-2015 am avut două milioane de turişti, a patra destinaţie turistică, parcă, după Bucureşti, Constanţa şi Braşov. Au fost peste 2.500 de evenimente culturale în patru ani. Şi am mai văzut un lucru interesant: alocările de la buget pentru ONG-uri, mai ales pe dimensiunea culturală. Sunt 400-500 de ONG-uri pe an care primesc alocări, sume de câteva milioane de lei. Cred că mandatul 2012-2016 a fost cel mai benefic pentru Cluj. Celelalte au fost de pregătire. În 2012-2016 se realizează cele mai mari proiecte, săli de sport, terenuri etc. Sunt şi câteva lucruri începute, care rămân deschise pentru viitorul mandat. Aici ne referim la parcări, la investiţiile în spitale etc”, spune Ioan Hosu.

“Încălzirea” 2008-2012

El a trecut în revistă câteva realizări din perioada 2008-2012: 1.200 de noi locuri în grădiniţe şi creşe, inclusiv prima creşă ridicată de la zero după 1990, creşa „Patrocle”; reabilitarea parcului Central „Simion Bărnuţiu” şi a clădirii Cazino; s-au creat sau modernizat substanţial alte 9 parcuri din oraş între care Parcul Rozelor (creat) şi Parcul Detunata (modernizat), s-au amplasat 14 grupuri de aparate pentru sport în aer liber (fitness) în diferite cartiere; în 2010 a fost finalizat adăpostul pentru câini fără stăpân, iar în anul 2011 a fost finalizat adăpostul pentru animale de talie mare; în programul de modernizare, reabilitare şi extindere a iluminatului public s-au executat lucrări pentru instalarea a 13.029 de corpuri de iluminat public pe 550 de străzi şi alei; au fost finalizate două parkinguri, în Gheorgheni (Băişoara – 356 locuri) şi în Mănăştur (str. Primăverii – 446 locuri); au fost modernizate 328 de străzi (plus alte peste 300 de alei şi trotuare între blocuri), au fost reparate podurile Roşiori, Napoca şi Căpitan Grigore Ignat; Piaţa Unirii a fost reabilitată – etapa 1 şi statuia lui Matei Corvin a fost refăcută, s-au extins zonele pietonale din centrul oraşului; a fost reabilitată linia de tramvai pe segmentul Mănăştur – Gară; Sistem de monitorizare video a traficului rutier (250 de camere) – potrivit unei analize realizate împreună cu Poliţia municipiului, numărul accidentelor rutiere a scăzut cu 19%; reabilitare termică, prin programul susţinut de guvern şi de Primărie: 4848 de apartamente; 90 de locuinţe sociale, dintre care 24 au fost realizate prin proiectul european de pe strada Albac nr. 21, iar 66 prin reconversia funcţională a blocurilor de pe strada Taberei nr. 4 şi str. Cojocnei nr. 97; a fost preluat şi au început investiţiile pentru modernizarea Spitalului Municipal „Clujana” (modernizarea secţiei de terapie intensivă); 6 noi cluburi ale pensionarilor: în Mănăştur, în Mărăşti, în Zorilor, în Grigorescu, în Gheorgheni şi pe str. Horea nr. 108; două noi hale agroalimentare: IRA şi Grigorescu; a fost redat comunităţii cinematograful „Mărăşti”, sub forma primului cinematograf gratuit din oraş şi, de altfel, din România, a fost preluat cinematograful „Victoria”; Bastionul Croitorilor – a fost restaurat şi transformat într-un veritabil centru de cultură urbană; a fost inaugurat Centrul de informare pentru cetăţeni (Registratura) şi noul sediu al Direcţiei de evidenţă a persoanelor, două noi primării de cartier: în Zorilor şi în Gheorgheni.

Bubuiala 2012-2016

În ceea ce priveşte perioada 2012-2016, Ioan Hosu spune că muncicpiul Cluj-Napoca a fost primul centru de creştere economică din România, după Bucureşti, cu, printre altele, un şomaj de sub 1%, fiind desemnat “Capitala Economică a Transilvaniei” și situându-se în topul celor mai bune orașe pentru afaceri.

Ioan Hosu a trecut în revistă câteva date şi cifre ale perioadei 2012-2016: bugetul Clujului este acum de peste 5, 5 ori mai mare decât în 2003 (197 de milioane de lei în 2003, față de 1.116 milioane de lei în 2016); Clujul a devenit Capitala sportului românesc, cu cea mai modernă Sală Polivalentă din România (umai în primul an, Sala Polivalentă a găzduit peste 100 de evenimente, cu peste 350.000 de spectator); au fost făcute investiții solide pentru locuri de muncă – parcuri industriale pentru tehnologii avansate / Cluj Innovation City, Centrul de sprijinire a afacerilor (TEAM-ZMC) și Centrul Regional de Excelenţă pentru Industrii Creative (CREIC); modernizarea străzilor de acces la zona industrială, din fonduri europene – 15 străzi importante din oraş (14 km), peste 11.000 mp de spaţii verzi, 4 poduri, iluminat stradal; modernizarea liniei de tramvai Piaţa Gării – Bulevardul Muncii – peste 14 kilometri de linie de tramvai modernizați; renovarea, la nivel occidental, a unor piețe, străzi și trotuare din centrul Clujului, cu fonduri europene; în total, 400 de străzi, alei şi trotuare au fost modernizate, dintre care 131 de străzi au fost modernizate complet prin programe de investiţii şi prin proiecte europene; peste 4.000 de noi locuri de parcare, prin noi parkinguri și reamenajarea spațiilor existente; modernizarea şi echiparea Ambulatoriului Spitalului Clinic Municipal “Clujana” cu fonduri europene, achiziția a 174 de echipamente medicale noi, de ultimă generație; cumpărarea a 50 de autobuze noi, 30 troleibuze, patru tramvaie ultramoderne; extinderea transportului în comun în întreaga Zonă Metropolitană; modernizarea a 87 de staţii de transport public, introducerea sistemului de ticketing; noi linii de transport în comun și prelungirea altor linii existente, “Bike sharing” – 470 de biciclete de închiriat, gratuit timp de o oră; îngroparea cablurilor în subteran, complet pe 66 de străzi și parțial pe 54 de străzi; internet gratuit în zona central, noi servicii online, moderne pentru cetățeni – plata taxelor şi impozitelor locale, plata amenzilor, plata taxelor pentru evidenţa populaţiei, plata şi eliberarea autorizaţiilor de liberă trecere şi programarea online a căsătoriei civile; modernizarea Cinema Dacia din Mănăștur și transformarea lui într-un centru comunitar pentru clujeni; lucrări la şcolile clujene, au fost create 747 de noi locuri în grădiniţe şi creşe; burse de merit pentru elevi; 41 de blocuri cu 1.514 de apartamente reabilitate termic cu fonduri europene; Iluminat public la nivel European, peste 650 de aparate de iluminat public în peste 40 de zone; 669 de aparate de iluminat cu LED pe străzile modernizate prin proiectele europene; modernizarea centrelor de zi pentru vârstnici și a Cluburilor pentru pensionari; Capitala Europeană a Tineretului 2015: 1, 1 milioane de participanţi, de peste patru ori populația Clujului; cu aproape 22% mai mulți turişti decât în anul 2014; Clujul – printre cele mai bune 10 destinații din Europa pentru tineri; 2.500 de evenimente culturale și artistice în centrele de profil ale Primăriei, cu aproape o jumătate de milion de participanți; modernizarea Parcului Central – Premiul de excelență Trip Advisor 2014 ; modernizarea clădirii Cazinoului – Casa Căsătoriilor și centru cultural al Clujului.

Distribuie:

Postaţi un comentariu