Proiecte cu care clujenilor le-a plăcut să fie minţiţi frumos

Când se pune problema atragerii voturilor clujenilor, candidaţii la funcţia de primar al municipiului Cluj-Napoca n-au ezitat să-şi dea frâu liber imaginaţiei şi să promită proiecte dintre cele mai fantasmagorice. Cele mai mari grozăvii au fost stoarse din imaginaţia celor care au câştigat până acum câte trei mandate de primar la Cluj-Napoca şi care au condus oraşul în ultimii 24 de ani: Gheorghe Funar şi Emil Boc.

Proiecte ba în aer, ba la pământ

Şirul promisiunulor de proiecte megalomanice a fost deschis de Gheorghe Funar, cu un tunel care să străpungă Dealul Feleacului şi care să fie destinat în special traficului rutier. Proiectul s-a născut mort, dar el mai dăinuie încă în amintirea clujenilor, măcar ca subiect de glumă. Tot fostul primar promitea un sistem de telegondolă pe un alt deal al Clujului, Cetăţuia, dar şi acela a rămas în aer până în zilele noastre.

A venit rândul următorului primar al Clujului, Emil Boc, care n-a fost nici el zgârcit în promisiuni de proiecte grandioase dar prea puţin fezabile. Proiectul metroului care să străbată subteranul oraşului sau cel al Someşului navigabil s-au numărat printre ideile care acum mai fac doar obiectul ironiilor şi al bancurilor.

Au mai fost şi alte proiecte care au încins imaginaţia clujenilor şi le amintim aici doar pe cele ale candidatului Marius Nicoară, care, printre altele, promitea un tren rapid suspendat, monorail, care să străbată Clujul şi să facă legătura până la Gilău, precum şi un parc de joacă după modelul Disneyland.

Complicitatea electoratului

Sociologul Ioan Hosu consideră că acest tip de promisiuni de proiecte fantasmagorice s-au făcut oarecum cu acordul tacit al electoratului.

„Nu promisiunile în sine au dus oamenii la vot, nu promisiunile bombastice. Nu cred că putem vorbi de naivitate în cazul electoratului, ci de o complicitate. Electoratul ştie, de exemplu, că n-o să facă metrou, dar îi place ideea. Proiectele fantasmagorice arată şi din partea celui care oferă, şi din partea celor care acceptă tacit aceste propuneri o oarecare complicitate. În ultima perioadă n-am mai văzut asemenea propuneri, cei care candidează sunt mai reţinuţi. Acum, cu mici excepţii, proiectele lor sunt fezabile, deşi câteodată ele nu ţin de latura administraţiei publice locale. Există acum o doză de aşezare şi de revenire cu picioarele pe pământ”, spune acesta.

Totuşi, există proiecte care, într-un fel sau altul, revin în discuţia publică. Proiectul metroului este unul dintre ele.

„Povestea cu metroul mai revine şi acum, ca bumerangul. E şi un banc: un australian şi-a cumpărat un bumerang nou, dar nu putea să scape de cel vechi. Aşa e şi cu metroul şi cu proiectele acestea fantasmagorice. Adică, nu putem scăpa de obsesiile unor proiecte de acest fel, gen Casa Poporului, proiecte faraonice prin care cineva încearcă să rămână în istorie şi-n memoria generaţiilor viitoare. Asemenea proiecte nu ţin neapărat de utilitatea, sustenabilitatea lor, cât de amprenta pe care edilul vrea să o lase asupra comunităţii”,   spune Ioan Hosu.

Articole pe aceeași temă:

O campanie cu reguli noi

George Jiglău, politolog: „Nu trebuie să ne așteptăm la o campanie diferită”

Clujenii pot verifica dacă apar pe listele electorale permanente

Competitorii electorali își pot înregistra mandatarii financiari la Autoritatea Electorală Permanentă până în 6 mai

Zece pentru Cluj. Degeaba? Clujenii nu au auzit de candidații locali

Primarii-veterani ai Clujului se pregătesc de noi mandate