Comunitatea din ICAR, o realitate schimbată
La 40 de kilometri de Cluj, la periferia Câmpiei Turzii, după un deal, se află o mică așezare unde trăiesc peste 20 de familii de romi, aproximativ 100 de suflete. Așezarea este cunoscută și drept comunitatea ICAR, fiind situată pe locul unde fost pe vremuri Institutul de Cercetări Agronomice al României din Câmpia Turzii. Norocul le-a surâs oamenilor, când în 2010, mediatorul școlar Alexandru Lacatoș și austriacul Gerhard Spitzer de la Asociația Voluntară „Castel Banffy” din Luncani au vizitat comunitatea. Decizia de a face ceva pentru acești oameni a venit imediat. Un an mai târziu, asociația a achiziționat terenul respectiv. Terenul aparţinuse unei asociaţii agricole, care în momentul vânzării s-a bucurat că a găsit un cumpărător, deoarece evacuările romilor din zona ICAR ar fi implicat costuri sociale.
„O televiziune din Austria a făcut reportaje la ICAR, legate de condiţiile de viaţă, dar şi de intenţia asociaţiei de a crea condiţii prin construcţia de locuinţe. Reportajul a avut un impact deosebit, în Germania, Austria, Elveţia, fapt pentru care au început să apară oferte şi sponsorizări în bani şi materiale de construcţii pentru această zonă defavorizată”, a declarat Gerhard, citat de campia-express.ro.
Ai puncte, primeşti casă
Printr-un program inedit, au hotârât să construiască case de lemn cu materiale aduse din Austria. Ce poate fi inedit în construcția unei case, dincolo de munca depusă?
Gerhard şi voluntarii săi au conceput un program prin care să îi ambiţioneze pe cei care locuiesc acolo să își caute un loc de muncă, să îşi trimită copiii la şcoală sau la grădiniţă, să își păstreze locuințele curate, să muncească în timpul liber la construcția caselor sau cu alte cuvinte, să participe în mod activ la programul în cadrul căruia fiecare activitate este recompensată cu puncte. Punctele se transformă în bani, iar banii, în locuinţe. Iniţiatorii proiectului au căutat pentru acest demers comunităţile care nu îndeplinesc condiţiile statului pentru a primi o locuinţă socială.
„Nimeni nu vine după o casă gata! Trebuie să muncească pentru aceasta, să demonstreze că merită!”, a declarat austriacul. „Am primit casa după punctaj. Soţul şi copilul au lucrat o grămadă. Noi am avut cel mai mare punctaj. Domnul Gerhard ne-a promis că după ce vom acumula suficiente puncte, vom deveni proprietari”, a explicat femeia care a obținut prima casă.
Ideea este simplă. Pentru a primi dreptul de a locui într-o casă trebuie să obții 1.500 de puncte, pentru a deveni proprietar cu acte în regulă, trebuie să ai 10.000 de puncte. Putem spune că avem de –a face cu un credit plătit prin propria muncă, dar și prin rezultatele școlare ale copiilor. Drept urmare, toți copiii frecventează grădinița sau școala.
Până în momentul de față au fost construite șase case, patru locuințe din lemn, un centru pentru voluntarii care lucrează în zonă și o casă comunală unde se desfășoară diferite activități ale comunității. Oamenii muncesc, punctele se adună, iar cei tineri au acces la educație și la diferite programe extracuriculare. Proiectul include și renovarea caselor deja existente, astfel încât toți cei de acolo să se bucure de condiții decente. Problema canalizării, a apei potabile și a energiei electrice au fost parțial rezolvate. Voluntarii au montat un generator de curent care reușește să alimenteze 20 de familii și care funcționează trei, patru ore pe zi, după un program prestabilit.
Proiect de succes
În 2012 în comunitate s-au făcut demersurile necesare pentru ca toate persoanele care locuiesc acolo să aibă acte. De câțiva ani, comunitatea ICAR aparţine oficial de Câmpia Turzii, actele de identitate ale persoanelor ce locuiesc acolo având domiciliul pe Str. Republicii, nr. 85.
Comunitatea de la ICAR nu a fost însă ocolită de probleme. „În 2013 am avut probleme din cauza unui cămătar. După ce l-am descoperit, l-am dat afară. Nici oamenilor nu le convenea să fie acolo. A fost o influență foarte rea. Din cauza lui, oamenii nu mai munceau. După ce a plecat, s-a instaurat din nou liniștea. E frumos de lucrat acum acolo. Copiii merg la școală, unii au terminat școala. Nu pot avea rezultate foarte bune, pentru că au pornit cu un mare minus, dar sperăm să recupereze în timp. Nu avem în schimb repetenți”, explică austriacul.
Până în momentul de față, nicio familie de romi nu a devenit proprietara locuinței în care trăiește. „Nu au decât 4.500- 5.000 de puncte și aceștia sunt cei care au muncit cel mai mult. Sunt familii care fac puncte doar din faptul că cei mici merg la școală. Avem un caz unde soțul e la închisoare, iar mama nu lucrează la construcțiile caselor. Cei care doresc să devină proprietari trebuie să demonstreze că muncesc, că se implică în comunitate, că fac și altceva pe lângă faptul că au grijă de propria gospodărie. Sunt și copii de 15, 16 ani care ne ajută. Am muncit foarte mult acolo. Încet se schimbă lucrurile și mentalitățile. A durat până s-au învățat cu mine, până au înțeles ce vreau. Și în cazul meu a fost la fel. A durat până i-am înțeles. Acum lucrurile merg bine, suntem ajutați de austrieci cu haine, mâncare, materiale de construcții. Chiar e bine acum. 2015 a fost un an bun”, spune Gerhard.
În 2016, acesta dorește să facă ceva și pentru cele șapte familii care locuiesc lângă rampa de gunoi din Câmpia Turzii.A achiziționat un teren în apropierea groapei, unde dorește să implementeze același sistem. Cine muncește, va primi dreptul de a locui într-o casă de lemn. Cine acumulează 10.000 de puncte, va deveni proprietarul casei.
„Trebuie să îi responsabilizăm cumva. Aceasta mi s-a părut cea mai bună metodă. E nevoie de timp, de răbdare, dar dă rezultate”, consideră Gerhard.