Emil Hurezeanu la Cluj: Cu optimism despre fracturi și colmatări în Europa de astăzi

Dacă vă întrebați unde mai poate fi întâlnit cel care a fost multă vreme un om extrem de prezent la televiziunile din România și un analist politic solicitat de actualitatea internă din România, ei bine, clujenii au avut ocazia să-l vadă vineri în Aula Magna a Universității Babeș-Bolyai (UBB) pe analistul Emil Hurezeanu.

Facultatea de Studii Europene, din cadrul UBB, împreună cu Școala Doctorală „Paradigma Europeană” au organizat o întâlnire cu Emil Hurezeanu, acum ambasadorului României în Germania, unde acesta a  vorbit despre „, Liniile de fractură din Europa de astăzi”.

„După criza economică a urmat o criză politică, iar acum avem o criză de civilizație”, spune Emil Hurezeanu. „Câtă dreptate a avut Huntington când ne-a vorbit despre ciocnirea civilizațiilor.” Iar, pe sub aceste fracturi, care țin de „istorie”, avem și fracturi care țin de geografia civilizației,   între Nord și Sud, Vest și Est. Avem, după cum consideră Emil Hurezeanu, o „Europă eroică” care duce bătălii continue, și aici sunt incluse Franța, Germania, Anglia, o altă „Europă nostalgică”, a vechilor imperii, Spania, Portugalia, Italia și o „Europă mimetică” sau periferică, în care ne plasăm și noi. Peste aceste fracturi prezentul aduce și alte tipuri de scindări apărute o dată cu criza de civilizație actuală, pătrunderea masivă a islamismului în Europa. Germania, explică Emil Hurezeanu, a reacționat printr-o politică permisivă, diferit de alte state europene.

Diferențele de abordare au în vedere strategii de geopolitică morală diferită. Europa își va trăi crizele sale, concluzionează Hurezeanu, iar România s-ar putea ca tocmai datorită flexibilității sale comportamentale să se adapteze mai bine decât alte popoare la schimbările care se vor produce. O aluzie interesantă pe care a făcut-o ambasadorul nostru în Germania – și care justifică optimismul lecției sale de istorie – se referă la practica românească de a fi încercat să colmateze fracturile dintre categorii sociale sau etnii, inroducând, de exemplu, romii în casele sașilor și săracii în cartierele centrale unde locuise burghezia. Aceste experimente, considerate de tristă amintire, dar și conviețuirea cu diverse civilizații, etnii și culturi religioase au avut totuși darul de a flexibiliza și educa spre toleranță populația, o modalitate de a deveni mai puțin fracturabili pe viitor, cu alte cuvine, mai puțin vulnerabili la „fracturi” și mai deschiși în fața schimbărilor.

Cu aceeași ocazie, la Cluj a fost lansat un volum de publicistica semnat de Emil Hurezeanu „Pe trecerea timpului”. Aula Magna a fost plină, audiența a stat și în picioare iar autorul, la sfârșitul întâlnirii, a rămas aproape un ceas să dea autografe studenților care au făcut cozi pe câteva rânduri cu cărțile lui în brațe. „Cine a spus că n-avem viitor?”, se întreba cineva din audiență. Despre carte, rectorul Ioan Aurel Pop spune că oferă „o viziune optimistă, o analiză necesară a clipei care devine istorie”, iar profesorul Vasile Pușcaș o consideră utilă pentru înțelegerea fenomenelor, într-o lume în care jurnalismul este obligat la a fotografia grabnic clipa. Editorul de la Curtea Veche este de părere că analizele lui Emil Hurezeanu sunt necesare precum un tratament , „este o carte vindecătoare”, consideră editorul, care-l definește pe autor un bun seismolog, biofizician al societății românești.

PS: În timp ce scriu aceasta scurtă relatare, primesc un mesaj pe mail de la preotul și scriitorul Eginald Schlattner de la Sibiu, în care poartă o conversație cu o veche cunoștință a domniei sale și-i pomenește de faptul că nu a putut scrie în biografia sa despre „fracturi”, ci numai despre „noduri”. În fundalul mesajului se spune „Azi, acum la Cluj, Hurezeanu își lansează cartea „Pe trecerea timpului” (culegere de articole, etc între 1996-2015) cu trimiteri și subtilități care îți bucură spiritul, stârnind efervescențe, scânteieri, trăiri des pierreries sur la trame rude et sombre des jours (de pietre prețioase pe trama aspră și sumbră a zilelor)”.