Anna Horvath vrea să mizeze pe „frăţia” Clujului cu Pecs-ul

Se cunoaşte data alegerilor locale. Vor avea loc în 5 iunie, cu menţiunea că nu se ştie în câte tururi de scrutin se vor alege primarii. PNL forţează în contenciosul administrativ o decizie de ultim moment pentru modificarea formei de organizare a alegerilor într-un singur tur.

Alegerile într-un tur au fost şi opţiunea PNL acum un an, când s-a dat legea electorală. De curând, PNL s-a răzgândit şi cere două tururi invocând interesul primenirii clasei politice. Cuvinte care maschează  un pur şi cinic oportunism electoral. Simulările electorale arată că liberalii câştigă mai puţine primării în alegeri cu un singur tur şi că sunt vulnerabili îndeosebi la Bucureşti unde au anunţat un candidat controversat.

Avantajele aduse societăţii de alegeri desfăşurate într-un tur sau în două sunt de discutat. Ambele sisteme vin cu plusuri şi minusuri. Poate că le-ar fi mai bine bucureştenilor ca liberalii să câştige într-un singur tur cu un candidat puternic şi neafiliat politic decât să încerce alegerea în două tururi, prin vot anti PSD, a unui politruc ale cărui calităţi sunt puse la îndoială chiar şi de comentatorii de partid. Ceea ce este, în schimb, cu siguranţă în folosul salubrizării vieţii politice este ca partidele să-şi respecte votul şi înţelegerile, să nu-şi abandoneze valorile pentru calcule de moment.

Prin recuperarea PDL în interiorul noului partid liberal, politica românească pare că a rămas sluţită de moştenirea Băsescu care a privilegiat necinstea şi pragmatismul. La Cluj, democrat-liberalii regrupaţi ca liberali sunt pe cale să recâştige puterea întreagă. Într-un tur sau în două, actualul primar Emil Boc nu are contracandidat, chiar dacă procesul electoral se anunţă antrenant prin apariţia dinamicului candidat  nonpartinic Liviu Alexa. O şansă bună de a-şi recupera fotoliul pierdut acum patru ani o are şi candidatul liberal (fost democrat-liberal) la preşedinţia Consiliului Judeţean.

Emil Boc este un reper al epocii Băsescu însă a ieşit în ultima vreme din logica zarvei pe care a cultivat-o fostul preşedinte. Din perioada când orice asociere cu regimul  Băsescu aducea prejudicii electorale, el a adoptat strategia muţeniei de care nu s-a dezis nici în ultimele zile. El a refuzat să răspundă întrebărilor Transilvania Reporter care chestionau intenţiile sale de campanie şi viziunea  privind dezvoltarea oraşului. Dacă Emil Boc, candidatul favorit, a preferat să-şi ascundă ideile, în interiorul ziarului le puteţi citi pe cele ale principalilor săi competitori. (Redacția)

[do_widget “Easy Related Posts” ]

Candidatul anunţat de UDMR pentru cursa electorală de la primăria Cluj-Napoca din iunie este actualul viceprimar, Anna Horvath. Transilvania Reporter a provocat-o pe Anna Horvath să răspundă la câteva întrebări referitoare la soluţiile pe care le propune pentru unele din cele mai importante proiecte pentru oraş.

Primul dintre ele este candidatura oraşului la titlul de Capitală Europeană 2021 şi susţinerea de care acest proiect are nevoie mai ales că în acest an se decide cine va fi câştigătorul, iar contracandidaţii Clujului au atuuri serioase. „Clujul trebuie să-şi întărească candidatura pe două dimensiuni. Pe dimensiunea europeană, unde trebuie să întărim relaţia noastră cu oraşele înfrăţite europene, respectiv să acordăm o atenţie specială pentru acele oraşe înfrăţite care au fost capitale europene. Aici aş menţiona cel mai apropiat oraş înfrăţit, Pecs, care are experienţă, a fost Capitală Culturală Europeană. Dar e vorba şi de implicarea celorlalte oraşe înfrăţite care, prin programe comune, prin experienţa lor, ne pot ajuta şi ne pot facilita o îmbunătăţire a candidaturii în direcţia indicată de juriu. Pe de altă parte, al doilea aspect ar fi o implicare mai accentuată a cetăţenilor Clujului în acest proiect care, în viziunea mea, înseamnă în primul rând parteneriate, proiecte dezvoltate în comun de către diverse instituţii culturale în primul rând, dar nu numai ele, proiecte comune ale ONG-urilor, ale altor actori culturali, care contribuie prin excelenţă şi în acest moment la vitalitatea culturală a acestui oraş şi care ne plasează pe un loc foarte bun la nivelul întregii ţări. Tot în această ordine de idei, programul Capitală Europeană a Tineretului a dovedit că cele mai de succes proiecte s-au născut din astfel de parteneriate. Eu consider că cea mai importantă resursă a acestui oraş, nefructificată la maxim până acum, este diversitatea; diversitatea socială, etnică, religioasă din care într-adevăr prin astfel de parteneriate se poate crea o valoare adăugată pentru acest oraş, ceea ce va constitui şi un avantaj competitiv”, a spus viceprimarul Clujului.

Faţadizarea ar trebui să fie o prioritate absolută

Deoarece începutul de an a adus mai multe măsuri extreme din partea autorităţilor locale privind faţadele clădirilor degradate, şi ne referim aici la măsuri ca „amputarea” ornamentelor în pericol să cadă sau contruirea de tuneluri pietonale, am dorit să aflăm şi cum ar soluţiona candidatul UDMR această problemă deloc de neglijat şi care afectează sute de clădiri din oraş. „În ce priveşte problema faţadizării, respectiv a clădirilor din centrul istoric al oraşului, este nevoie în primul rând de o alocare bugetară crescută în următorii ani pentru reabilitarea acelor clădiri, înainte de toate, la care primăria este coproprietar. Aceasta trebuie să constituie o prioritate absolută pentru primărie, având în vedere şi răspunderea juridică de coproprietar şi având în vedere şi prevederile legislative care permit intervenţii de restaurare/reabilitare, sigur, cu recuperarea de la ceilalţi proprietari a cheltuielilor efectuate. Există şi un program în acest sens, dar care urmează să fie modificat, pentru a face mai uşoară accesarea fondurilor puse la dispoziţie de către primărie. Pe de altă parte, există şi celelalte clădiri, aflate în proprietate exclusiv privată, la care experienţa acestor doi ani ne-a arătat că cel mai mare ajutor pe care putem să-l dăm acelor proprietari este pregătirea documentaţiilor tehnice, obţinerea autorizaţiei de construire, obţinerea avizelor necesare de la comisia de monumente, pentru că în astfel de situaţii, fiind mai mulţi proprietari pe un singur imobil, colaborarea lor şi pregătirea acestei etape preliminare întâmpină greutăţi”, a precizat Horvath.

În centrul Clujului, cât mai puţine maşini

În ultimii ani traficul din ce în ce mai aglomerat a fost una din problemele aparent fără soluţii pentru municipalitate. “În ce priveşte traficul şi circulaţia din Cluj, eu am o concepţie destul de bine cristalizată de ceva vreme. Această problemă are două elemente. Noi, în Cluj, în centrul său, trebuie să avem cât mai puţine maşini şi cât mai mult transport în comun. Acest lucru înseamnă că în centrul oraşului trebuie făcuţi paşi în direcţia regândirii sistemului de parcare, unde am avut şi o tentativă, la sfârşitul anului trecut, de a face un prim pas, respectiv de restrângere a valabilităţii abonamentelor de parcare în centrul Clujului. În nici un alt oraş de dimensiunea Clujului nu e posibilă această formă de utilizare a locurilor de parcare prin abonament lunar sau anual. Am făcut doar un prim pas şi trebuie să gândim o arie cât mai extinsă dedicată exclusiv transportului în comun, care transport va deveni mult mai rapid, va putea fi mult mai eficient dezvoltat în momentul în care are benzi dedicate. În paralel cu aceasta va trebui începută regândirea sistemului de parcare din cartiere, unde o problemă crucială este cea a garajelor, care vor trebui înlocuite cu parcări”, a explicat candidatul UDRM la primărie.

Să atragem tinerii

Una din propunerile „electorale” ale Annei Horvat se adresează tinerilor. „Consider că cea mai mare provocare pentru Cluj în următorii ani va fi atragerea şi stabilizarea tinerilor din întreaga regiune. Pentru aceştia, noi trebuie să dezvoltăm în următorii ani programe, respectiv politici locale de susţinere în primul rând a tinerelor familii cu copii, prin facilităţi gândite pentru ei. Trebuie extins mai departe, de exemplu, sistemul de creşe, trebuie gândite facilităţi pentru aceste familii pentru transportul în comun, dar, înainte de toate, trebuie gândită o politică locală a locuirii, respectiv dezvoltate locuinţe destinate tinerilor. Programul ANL, cel puţin la Cluj, n-a mai continuat şi oraşul, din resurse proprii sau din fonduri europene, dacă va fi posibil, sau din alte surse va trebui să lanseze un program masiv pentru aceste familii tinere, în special pentru cei care lucrează în sistemul bugetar, cu salarii destul de reduse, indiferent că vorbim aici de profesori, medici, cercetători, artişti sau alte categorii care, pe de o parte, contribuie la calitatea serviciilor publice din acest municipiu şi aduc o valoare adăugată importantă pentru dezvoltarea Clujului. Deci, în primul rând pentru familiile din aceste categorii sociale trebuie să începem o astfel de politică de locuire. Pe  de altă parte, tot la acest capitol de atractivitate şi stabilizare pentru tineri, cred că ne vom putea permite în următorii ani facilităţi mai accentuate, fiscale, dar nu numai, pentru start-up-uri ale tinerilor, pentru IMM-uri mai ales din industrii creative”, a spus aceasta.