O „privilegiată” – Casa Vaida Voevod

Continuarea acţiunii de înlăturare brutală a ornamentelor clădirilor degradate din centrul Clujului, în  răspărul atenţionărilor specialiştilor şi avertismentului Ministerului Culturii,   spune destule despre încăpăţânarea administraţiei de a merge înainte cu planul de mutilare a oraşului. Primăria este însă doar parte la tragedia urbană aflată în desfăşurare. Mai supărătoare chiar decât acceptarea faptului că administraţia este evident incapabilă să  gospodărească un oraş cu complexitatea şi istoria Clujului este constatarea că oraşul în sine, atins de maladiile modernităţii, îşi pierde sufletul şi îşi abandonează moştenirea culturală şi spirituală.

Degradarea clădirilor vechi din aşa numitul oraş comoară este consecinţa delăsării administraţiei, dar şi a proprietarilor, unii dintre ei deosebit de înstăriţi. Destule dintre  cele o sută de clădiri care vor fi desfigurate ireversibil dacă nu vor fi stopate ciopârţelile pompierilor aparţin bisericilor istorice din oraş. Cifra lor exactă e ascunsă  în pivniţele Vaticanului şi în sertarele cu secrete ale reformaţilor de toate nominaţiile, dar nu doar despre cifre este vorba. E prezent şi păcatul lăcomiei. Pe  Horea 5, faţada şi balcoanele stau să cadă. Vinovată în parte e Biserica Reformată, deţinătoare a 52 la sută din imobil, care a închiriat parterul unor cluburi de noapte ce zguduie clădirea cu muzica lor. Vibraţiile provocate de muzica de noapte au contribuit la degradarea clădirii, lor li s-au adăugat anul trecut cele provocate ziua de utilajele care au modernizat strada.  Şi totuşi, atunci când ceilalţi proprietari au contactat Eparhia Reformată să-i comunice cota de plată pentru lucrările de reparaţii necesare, ei nu au primit răspuns.

Contrar aserţiunilor Primăriei, odată îndepărtate ornamentele, acestea nu vor mai putea fi refăcute identic, spun specialiştii.  Elementele decorative realizate din ghips, ceramică sau ipsos au fost făcute acum sute de ani în fabrici specializate şi nu vor putea fi replicate după poze. Dacă se va ajunge vreodată la refaţadizare, clădirile ar putea arăta bine, însă identitatea lor a fost deja pierdută. Va fi un nou look al oraşului, probabil mai în ton cu imaginea pe care vor să i-o dăruiască edilii: oraşul în care comori sunt festivalurile de tip Untold.

[do_widget “Easy Related Posts” ]

Unul dintre imobilele „privilegiate” din zona centrală a municipiului care au fost reabilitate este casa în care a locuit omul politic Alexandru Vaida Voevod (1872-1950), fost premier al României. Imobilul este situat vizavi de Teatrul Naţional şi a fost reabilitat la iniţiativa unui dintre nepoţii fostului premier, scriitorul Mircea Vaida Voevod.

El ne-a declarat că lucrările au început în urmă cu mai mulţi ani, respectându-se regulile cerute de legislaţia cu privire la imobilele cu valoare istorică.

„Nu mai ştiu cât a costat, că erau cu totul alte preţuri decât acum. Primăria m-a ajutat, că a fost într-un program în colaborare cu primăria. Am plătit, nu mai ştiu cât la sută. Am avut şi eu o contribuţie. Dar eu am făcut mai mult, la calcane etc, că era o urgenţă, nu se respecta estetica. A fost din iniţiativa mea. Altceva nu pot să vă mai spun. Nu m-am ocupat numai eu, suntem mai mulţi coproprietari”, a spus Mircea Vaida Voevod.

El crede că toate clădirile importante din zona centrală a oraşului ar trebui reabilitate din fonduri publice, pentru că oamenii care locuiesc în ele n-au bani.

Mircea Vaida Voevod a mai spus că, în opinia sa, „pentru binele şi estetica oraşului”, cu atât mai mult cu cât vrea să devină Capitală Culturală Europeană, toate clădirile cu valoare istorică din zona centrală a oraşului ar trebui să fie reabilitate de către municipalitate.