Reacție de la Sibiu: „Cultura este pe ultimul loc”

Modul în care administrația Boc a decis să intervină asupra clădirilor degradate din centrul orașului a făcut vâlvă nu doar la București, unde a stârnit indignarea ministrului Culturii, Vlad Alexandrescu, ci și la Sibiu, singurul oraș din România care a fost Capitală Culturală Europeană, statut la care candidează și Clujul pentru 2021. Istoricul Răzvan Pop, fondator al Asociației pentru Înfrumusețarea Orașului Sibiu și director al Direcției Județene pentru Cultură Sibiu, a reacționat pe blogul personal, unde a scris un articol de opinie intitulat „Cultura este pe ultimul loc”. Îl reproducem în continuare. (Redacția)

[do_widget “Easy Related Posts” ]

Știrea tristă, venită zilele acestea de la Cluj (fără Napoca), a decorațiilor și elementelor de sculptură monumentală ce au fost înlăturate abuziv, ne arată de fapt starea de fapt și percepția acestei societăți asupra culturii și patrimoniului național.

Pur și simplu nu se dau doi bani de patrimoniul nostru național și pe cultura noastră. Aici nu mai este vorba doar de vina unei administrații, nu este vorba doar de o legislație precară aici este vorba de cum ne raportăm noi la acest capitol, care cel puțin pe hârtie este esențial în dezvoltarea societății românești.

Să nu ne mirăm de ce cad monumentele din România sau sunt prost restaurate. Să nu ne mirăm de ce se fură artefacte. Să nu ne mirăm de ce intelectualii şi artiştii din România sunt plătiţi ca ultimul măturător. Să nu ne mirăm de ce majoritatea muzeelor din ţară sunt închise sau sunt învechite. Să nu ne mirăm de ce siturile arheologice sunt răscolite fără nici o grijă.

Nu mă miră că ştirea vine de la Cluj (fără Napoca). un Cluj (fără Napoca) care îşi ţine închis cel mai important muzeu de ani de zile, un Cluj (fără Napoca) care nu îşi adoptă stema istorică şi o menţine pe cea comunistă, un Cluj (fără Napoca) care a dat jos plăcuţele bilingve deşi aportul cultural al saşilor şi al ungurilor este definitoriu, Cluj (fără Napoca) care nu renunţă la un nume comunist, dar un Cluj (fără Napoca) care se doreşte capitală culturală şi care are cea mai bună universitate din ţară şi poate cel mai activ mediu artistic.

Clujul îmbuibat de vise daco romane uită că a fost unul dintre marile oraşe medievale ale Transilvaniei, uită că a fost unul dintre oraşele importante ale Ungariei de acum două secole şi ale României secolului trecut. Clujul caută ce nu are sau are minuscul dar îşi uită marea moştenirea.

Sunt convins că autorităţile din Nantes sau Koln, oraşe înfrăţite cu Clujul (fără Napoca) se comportă la fel în grija lor faţă de monumente, de patrimoniu, de istoria lor. NU!!! Îmi amintesc când într-o emisiune la TurnulSfatuluiTV, Mihai Copăceanu, spunea cum cei de la Oxford nu au schimbat nici măcar geamurile unei clădiri de patrimoniu, deşi înăuntru era foarte frig. Doar că cei din Oxford, Marea Britanie în general, îşi iubesc istoria şi patrimoniul.

Să nu credeţi că este doar cazul aparte al Clujului (fără Napoca). Ce este mai grav este că declaraţia primarului este sinceră. El chiar crede că are dreptate. NU ARE!!! Nu aşa procedează un oraş care are grijă de el. Nu aşa procedează un oraş ce se doreşte capitală culturală. Aceste clădiri sunt mult mai importante decât un drum asfaltat, sau o canalizare raparată. Doar că ele nu au suflet.

Primăria are obligaţia legală de a întreţine monumentele nu de ale demola. Are obligaţia legală de a aloca bani din buget în a le întreţine. Are obligaţia de a găsi soluţii financiare adecvate pentru întreţinerea clădirilor de patrimoniu. O primărie poate ajuta proprietarii de clădiri de patrimoniu în a le recondiţiona.

Sunt curios în baza la ce studii şi expertize, semnate de specialişti şi experţi în domeniu acreditaţi de statul român, au decis ce ancadramente trebuie demolate? Sunt curios deoarece legea în România prevede acest aspect.

Nu este unicul caz, în general majoritatea administraţiilor locale acţionează la fel. De fapt noi ca societate acţionăm sub imboldul momentului. Cade un ornament, distrugem toate monumentele, un câine muşcă un om, omorâm toţi câinii, arde ceva/ cineva ne aducem aminte că nu avem nici o măsură de siguranţă luată.

Este trist şi deplorabil că un astfel de exemplu, încă în 2016 persistă în societatea noastră. Scriu aceste rânduri în timp ce la ştiri se anunţă că orele de istorie se vor reduce ca şi cele de literartură şi gramatică iar latina dispare definitiv.

Text: Răzvan Pop