Elena Crișan: „Vreau să organizez un târg de bijuterii contemporane cu piese lucrate în argint, aur, cu pietre prețioase”

Elena Crișan a absolvit Universitatea de Arte și Design din Cluj-Napoca, secția sculptură. În timp, pasiunea pentru frumos a prins viață prin propriul brand. În prezent tânăra deține un magazin online, dar și un atelier cochet în orașul Dillenburg din Germania, unde locuiește în prezent. Bijutier cu acte în regulă, aceasta a creat numeroase colecții, iar în timpul ultimei sale vizite în România, în cadrul Festivalului Internațional de Carte Transilvania, a lansat o colecție inedită de semne de carte, realizate din metale și pietre prețioase. Își dorește ca la următoarea întoarcere în țară să pună bazele unui târg care să pomoveze arta contemporană. Până atunci, însă, haideți să aflăm povestea bijuteriilor unicat ce ies din mâinile clujencei, dar și a semnelor de carte.

Reporter: Ați urmat cursurile Facultății de Arte și Design din Cluj-Napoca. Coincid visele de pe băncile facultății cu cele de absolventă?

E. C: Surprinzător, da. Mi s-a întâmplat în clasa a șasea să știu că examenul de specialitate (care trebuia să fie dat din pictură sau modelaj) pe care aveam să-l dau în clasa a opta va fi din modelaj. Apoi în clasa a zecea am știut că vreau să studiez sculptura, iar în timpul facultății, când lucram într-o fabrică de bijuterii, am știut că asta vreau să studiez mai departe.

Reporter: Când ați decis să plecați din țară? Ce anume v-a determinat să faceți acest lucru?

E.C: Plecarea mea în Germania are o bază strict personală. Îmi place Clujul și bijuteriile mele sunt apreciate îndeajuns încât să nu vreau să plec. Recunosc că din punct de vedere al meseriei de creator de bijuterie, avantajele tehnice sunt impresionante în afara țării.

Reporter: Când ați realizat prima bijuterie? Vă amintiți ce tip de bijuterie era?

E. C: Cred că prima mea bijuterie a fost o pereche de cercei realizați din două mărgele de plastic, cândva prin liceu. Prima bijuterie realizată în argint a fost dintr-o monedă bătută în așa fel încât să se poată roti în jurul inelarului meu. În timp i-am sudat un alt inel de argint ca să reziste purtării.

Reporter: În 2014 v-ați deschis un atelier în Dillenburg. Cum ați luat această decizie și cât de greu este să faci acest lucru într-o țară străină?

E.C: În Dillenburg am un atelier care se continuă cu o mică galerie de artă unde prezint ceramica Alexandrei Constantinescu, puțin din grafica lui Lucian Szekely, pictura Vivianei Rittershausen și bijuteriile mele. Decizia a venit natural. Atelierul este prea mare pentru cât am nevoie pentru bijuterii așa că am separat spațiul încât să delimitez zona de lucru față de zona de prezentare. Deocamdată galeria de artă este pe al doilea plan în preocupările mele, prima fiind dezvoltarea brandului de bijuterii Elena Crișan. Practic, faptul că am schimbat orașul și țara, reprezintă pentru mine și pentru afacerea mea, un nou început.

 

Reporter: Cât timp petreceți în atelier?

E. C: Lucrez în medie 6-7 ore pe zi. Sunt sezoane mai aglomerate când stau 10 ore pe zi, dar încerc să evit aglomerația. Piesele pe care le creez acum au devenit cu timpul mai prețioase și mai minuțioase de aceea încerc să nu lucrez când sunt prea obosită.

Reporter: Ce anume vă inspiră?

E. C: Sursele mele de inspirație se găsesc în jurul meu, natura este principala sursă, dar și oamenii, culorile, visele, texturile.

 

Reporter: Care vă este cea mai dragă creație?

E. C: Am mai multe creații dragi. Mi-am făcut un obicei ca piesele care îmi sunt dragi să le păstrez. Am și piese create pentru clienți, piese la care și după șapte ani mă mai gândesc.

Semne de carte unicat

Reporter: Care este povestea semnelor de carte? Cum v-a venit ideea realizării lor?

E. C: Ideea semnelor de carte mi-a venit acum patru ani când mă gândeam ce cadou să fac prietenilor mei de Crăciun. Unul din lucrurile pe care le avem în comun este plăcerea de a citi. Așa că le-am oferit semne de carte. Mi se pare o idee bună pentru un cadou cu adevărat unic. Am așteptat un moment propice să lansez colecția. Între timp l-am cunoscut pe Gabriel Bota care a aceptat propunerea de a face o expoziție în cadrul Festivalului Internațional de Carte Transilvania.

Reporter: Care a fost reacția publicului, mai ales că ați lansat colecția de semne de carte în cadrul unui festival de carte?

E. C: Reacțiile le-am primit mai degrabă după terminarea festivalului când lumea a continuat să îmi ceară semne de carte. Cred că ideea este apreciată ceea ce mă face să continui colecția cu piese noi, iar eventual să particip și la alte festivaluri de carte.

Reporter: Ce materiale folosiți? Care dintre acestea vă dau cele mai multe bătăi de cap?

E. C: Bijuteriile mele sunt din argint și aur, uneori cu pietre prețioase. Bătăile de cap vin din implementarea designului în varianta tridimensională atunci când am și pietre prețioase de montat.

Reporter: Realizați și lucruri la comandă? Care a fost cea mai ciudată comandă?

E. C: Creez bijuterii la comandă, lucrate manual, unicat. Procedura decurge cam așa: pe baza discuțiilor avute la telefon sau pe e-mail, ținând cont de specificațiile clientului realizez niște schițe în creion. În această postură se fac modificările, se clarifică detaliile și se stabileste prețul. Schița preferată este transpusă în metalul prețios împreună cu piatra/ pietrele dorite.

Cea mai ciudată comanda sau diferită, a fost un os de găină realizat în argint. Osul în „V”.

Reporter: Doriți să puneți bazele unui târg care să promoveze arta contemporană la Cluj-Napoca? Ne puteti da câteva detalii? Ce va presupune exact acest târg, ce artiști va include, când preconizați că se va desfășura?

E. C: Momentan tatonez terenul, caut un spațiu care să pună în valoare lucrările ce vor fi expuse, vorbesc cu desineri, cu clienții mei pentru a afla ce și-ar dori să vadă.Vreau să organizez un târg de bijuterii contemporane cu piese lucrate în argint, aur, cu pietre prețioase. Bijuterii în sensul definiției din DEX: „Obiect de podoabă făcut din metal nobil (şi pietre preţioase)”. Nu știu când va lua formă proiectul acesta, dar ca orice faptă, întâi este gândul și dorința.

Reporter: Am văzut că ați avut diferite expoziții atât în țară, cât și în afara țării. Ați prezentat în cadrul fiecărei expoziții o colecție diferită? Ne puteți spune câteva cuvinte despre acestea?

E. C: Am avut două expoziții în afara țării pe când locuiam încă la Cluj, iar acum am expoziții în Germania și România. Îmi place să prezint colecții diferite pentru că arată ce pot să fac, se poate vedea evoluția, transformarea stilului, evidențierea surselor de inspirație în diferite momente ale carierei mele.

Reporter: Ce înseamnă arta pentru dumneavoastră?

E.C: Pentru mine arta înseamnă frumos. Aș vrea ca atunci când mă uit la o lucrare de artă să simt bucuria, energia artistului, dragostea pentru munca lui. O operă de arta trebuie să dureze în timp, să aibă și o valoare materială care ascunde cunoștințele artistului despre echilibru, armonie, realizare tehnică șamd. O adevărată operă de artă este aceea pe care îți dorești să o revezi, ca un cântec care îți place și pe care îl asculți în fiecare zi.

Reporter: Ce planuri de viitor aveți?

E. C: Să creez bijuterii din ce în ce mai prețioase și să călătoresc.

Reporter: Doriți să vă întoarceți la un moment dat definitiv în țară?

E. C: Nu am de gând să mă stabilesc în România, așa cum nu vreau să rămân în Germania. Sunt încă în căutarea locului care să îndeplinească toate dorințele.

Reporter: Cât de des reveniți în țară?

E. C: Revin în țară cam de două ori pe an. Încerc să îmi ademenesc familia și prietenii să călătorească și ei spre noi, sau să ne facem vacanțele împreună în alte țări.

Reporter: Ați avut colaborări cu designeri români sau din afara țării? Au fost folosite bijuteriile în cadrul unor prezentări de modă? Vă doriți asta?

E. C: Cred că bijuteria de modă este un alt segment. Am colaborat cu Anca Ciataras realizând accesorii pentru una din colecțiile sale. Sunt deschisă colaborărilor cu designeri de modă.

Reporter: Care credeți că este cea mai reprezentativă creație a dumneavoastră?

E. C: Nu am o astfel de piesă, dar sunt unele care au avut mult succes. Broșele bufnițe sau colecția de flori de mac sunt ceea ce aș numi succes. De asemenea, există și piese pe care lumea dorește să le refac. Probabil în fiecare colecție există câte o piesă „reprezentativă”.

Reporter: Care sunt elementele care vă definesc cel mai bine stilul?

E. C: Prelucrarea metalului manual, urmele vizibile de ciocan lăsate intenționat, contrastul subliniat prin oxidarea argintului, formele organice și delicatețea unora dintre piese, feminitatea. În Germania stilul bijuteriilor este total diferit de ceea ce se găsește pe piața din România, cred că și bijuteriile mele sunt deosebite față de ceea ce poate un iubitor de bijuterii unicat să vadă.