Nu ratați noul număr Transilvania Reporter: „Gravitaţia e pentru toţi. Victor Ponta, la pământ”

Premierul Victor Ponta şi-a depus demisia. De ce a făcut-o?  A conştientizat că tragedia din clubul Colectiv impune un astfel de gest? A tras concluzia, făcând un calcul de oportunitate, că e un moment  favorabil să se retragă? L-a obligat conducerea PSD să demisioneze pentru ca partidul să iasă din calea furtunii de stradă ce tindea să se transforme în uragan? Indiferent ce l-a motivat, gestul premierului Ponta era inevitabil.

În momente de tragedii naţionale, emoţia colectivă ordonă asumarea responsabilităţii la vârf.  Primul ministru al Coreei de Sud a demisionat când peste o sută de elevi au murit înecaţi la scufundarea unui feribot. La fel, premierul leton a părăsit funcţia după ce prăbuşirea tavanului unui supermarket a făcut mai mult de 30 de victime.

Premierul Ponta a ales să se poarte normal, dar nu a procedat întotdeauna la fel. În plan economic, prestaţia guvernului a fost bună. Ţara a ieşit din criză, cu creşteri economice confirmate, majorări salariale şi reduceri de impozite. În momentul tragediei din clubul bucureştean, serviciile guvernamentale s-au moblizat neaşteptat de bine. În acelaşi timp, modul cum premierul s-a agăţat de putere chiar şi atunci când a fost trimis în judecată pentru fapte asimilabile corupţiei a coborât prestigiul funcţiei mai jos chiar decât nivelul furiei imprecise a străzii.

Moartea celor care au ars pe ritmurile minunatei formaţii Goodbye to Gravity a readus în mod tragic gravitaţia în politica românească. Planete care până ieri se aliniau atât de sus încât căderea le era străină au constatat brusc că legile fizicii rămân universale. În decurs de o zi, întreaga structură de putere guvernamentală s-a prăbuşit. Iar soarele  luminează în sfârşit planeta prezidenţială, acolo unde un fizician aşteaptă de aproape un an să ia şefia laboratorului numit ţară.

„Acest foc care arde te va readuce pe tine la viaţă. Focul în care eu ard, va fi renaşterea ta”, Back to Life, Goodbye to Gravity.

Sumarul ediției:

ACTUALITATE. Emil Boc urmează să fie audiat la DNA. Fostul premier Emil Boc a anunţat miercuri, într-o declaraţie făcută presei, că a fost invitat joi la DNA Bucureşti, fiind citat ca martor în dosarul în care Elena Udrea este cercetată sub control judiciar.

DOSAR.

• Cum a intrat clubul Janis „în renovare” marți, la ora 22:20. Clubul Janis a intrat „în renovare” marți, 3 noiembrie, la ora 22:20. La nicio oră de la debutul „serii studențești”programate pentru acea seară, clienții au fost rugați de către agenții de securitate să părăsească clubul întrucât ar exista anumite defecțiuni, cu promisiunea că banii de intrare le vor fi returnați. Transilvania Reporter a fost marți seară clientul Janis Club, astfel că am asistat la întreaga „scenă”. (Maria Man)
• Cât de sigure sunt cluburile din Cluj? După tragedia care a avut loc pe 30 octombrie în clubul Colectiv din București, în urma căruia și-au pierdut viața 32 de persoane, iar alte peste 130 de persoane sunt grav rănite, am dorit să aflăm dacă cluburile din Cluj-Napoca sunt sau nu sigure și ce măsuri au luat pentru a face față unui eventual incendiu. Unele cluburi au fost extrem de deschise în a da declarații, altele au ales să își suspende temporar activitatea, tocmai pentru a lua măsurile care se impun. Au fost și cluburi care au preferat să păstreze tăcerea. Vom reda în cele ce urmează, răspunsurile primite. (Cristina Beligăr, Maria Man)
• Ce cluburi sunt pe „lista neagră” a primăriei. Cinsprezece localuri din Cluj-Napoca au fost descoperite în acest an la controalele făcute de primărie că funcţionează fără autorizaţie sau fără a primi un aviz pentru orarul de funcţionare de la municipalitate. Printre ele se numărăr cluburi şi localuri foarte cunoscute precum Diesel, Janis, Casa Tauffer, My Way sau la ţevi. (Claudia Romitan)
• Col Ion Moldovan, şeful ISU Cluj: Există multe localuri în Cluj care nu respectă normele privind incendiile

Rep: Domnule inspector şef, într-un caz –Doamne, fereşte- ca în incendiul din Bucureşti, ISU Cluj ar fi pregătit, în ce măsură ar putea să facă faţă?

Ion Moldovan: Şi noi, ca şi colegii de la Bucureşti, suntem pregătiţi pentru un asemenea –Doamne, fereşte- eveniment. Sigur că se poate întâmpla oricând şi la noi un asemenea eveniment nefericit. În ceea ce priveşte intervenţia noastră, noi, ca şi colegii de la Bucureşti, în cazul unui asemenea eveniment am aplica planul roşu, plan care presupune o concentrare de forţe şi mijloace la locul accidentului, a tuturor instituţiilor care fac parte din sistemul de management a situaţiilor de urgenţă. (Marius Avram)

După 20 de ani: În loc de Spital Regional de Urgenţă, o ruină. Spitalul Regional de Urgenţă Cluj a ajuns un proiect „istoric” după ce timp de peste 10 ani autorităţile locale, judeţene şi centrale au reuşit impresionanta performanţă doar de a discuta fără nici o finalitate palpabilă despre acest proiect. (Claudia Romitan)

• Efectul Colectiv. Suferința este molipsitoare. Interviu cu psihoterapeutul Gabriel Diaconu, organizatorul acțiunii de intervenție posttraumatică  în cazul victimelor de la  Clubul Colectiv. În dimineața zilei de 31 octombrie, ca urmare a tragediei de la clubul Colectiv, medicul psihiatru,   traumatolog, Gabriel Diaconu, a trimis o notificare către Colegiul Psihologilor (COPSI) în vederea organizării unei intervenții de criză în asistența psihologică a victimelor. Colegiul Psihologilor a girat acțiunea și în câteva ore psihologi și psihiatri din clinici de stat sau private, liberprofesioniști, în mod  voluntar s-au oferit să lucreze pentru o echipă de intervenție imediată în acordarea suportului psihologic necesar  supraviețuitorilor, familiilor victimelor, salvatorilor, medicilor. (Ruxandra Hurezean )
• COMUNITATE. Cosmin Sicora, noul director al Grădinii Botanice din Cluj: „Vreau să deschidem activitatea mai mult către public”. Cosmin Sicora, directorul Centrului de Cercetări Biologice (CCB) și al Grădinii Botanice din Jibou a preluat, începând cu 1 noiembrie, interimatul Grădinii Botanice „Alexandru Borza” din Cluj, după ieșirea la pensie a fostului director, profesorul Vasile Cristea. (Cristina Beligăr)
• Cluj Blues Fest promite două seri de muzică de calitate. Organizatorii festivalului Cluj Blues Fest au anunțat în cursul zilei de marți ultimele noutăți ale ediției a doua a evenimentului care propune în acest an două seri de muzică de calitate, cu invitați din România, Austria și SUA. (Cristina Beligăr)
• Revoluția în medicină vine de la UTCN. O proteză revoluționară a schimbat viața unei fetițe din Târgu Jiu. „Abia putea urca pe scări. La școală avea mereu dificultăți. Acum e mai veselă, mai zâmbitoare și mai optimistă”. Așa ar putea fi rezumată în câteva cuvinte povestea povestea de viață a Flaviei, care la doar 5 ani a trecut deja prin operații grele și suferințe pe care puțini le-am putea înțelege. Diagnosticată cu displazie congenitală de șold, Flavia a fost condamnată la o copilărie grea, însă salvarea fetiței a venit din Cluj. (Radu Hângănuț)

TINERII CLUJULUI. Daniel Gherasim, profesor. La 24 de ani, Daniel Gherasim se află în al treilea an de învățământ. Este profesor de limba franceză la două școli de la țară, în Frata și în Soporu de Câmpie, la aproximativ 50 de kilometri distanță de oraș. Și-a întemeiat o familie imediat după terminarea facultății de Litere din Cluj, fiind încurajat, nu de puține ori, să se angajeze într-o companie multinațională, pe considerentul că ar câștiga mai mulți bani. (Cristina Beligăr)

RELIGIE. Îngerul păzitor al vieţii noastre ne inspiră gândurile bune, gândurile frumoase. În 8 noiembrie creştinii îi sărbătoresc pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gravriil, una din cele mai mari sărbători ale toamnei. Transilvania Reporter vă propune un scurt fragment dintr-o predică despre îngeri a părintelui Sofian Boghiu. (Elena Gădălean)

COMUNITATE. Nepoții de țărani și-au făcut comunitate online. Inițiatorii proiectului s-au mutat la țară și îi încurajează și pe alții să le urmeze exemplul. Doi tineri clujeni, Francesca și Constantin Gozman au decis să o ia de la capăt și să înceapă o viață mult mai liniștită în mijlocul naturii. Astfel, după zece ani de experiențe profesionale diferite, în care au fost antreprenori, manageri sau angajați în diferite organizații, cei doi și-au investit toate economiile, ba chiar mai mult decât atât, în cumpărarea a 33 de hectare de deal și de pădure în comuna Vultureni, la 30 de kilometri de Cluj. (Maria Man)

CĂLĂTORII. Cinci zile în Ma(i)nhattan-ul Europei. Este cel mai mare centru financiar al Europei continentale, are unul dintre cele mai aglomerate aeroporturi din lume și găzduiește anual două dintre cele mai mari evenimente la nivel mondial: un salon auto și un târg de carte, două motive în plus de a vizita orașul cu cele mai înalte clădiri-turn din Europa. Iar dacă toate acestea nu vă vor convinge, atunci vechiul său centru, Römerberg, în inima orașului, cu siguranță o va face. (Cristina Beligăr)

DOCUMENTAR. Autostrăzile, drumurile lumii civilizate. Autostrada este denumirea generică pentru acele şosele cu cel puţin două benzi pe sensul de mers; sensurile sunt delimitate între ele şi nu sunt întrerupte de intersecţii cu alte drumuri sau de cale ferată. Sunt rezervate unor anumite tipuri de vehicule, care pot circula cu viteze mari. Există chiar autostrăzi de mare viteză unde este interzis accesul vehiculelor care circulă cu o viteză mai mică de 60 km/h – cel mai celebru exemplu este Autobahn, din Germania, cunoscute drept cele mai rapide autostrăzi din lume.  (Mădălina Kadar)

SPORT. Tragedia care a unit sportivii. Imaginile de coşmar din clubul bucureştean în care mai mulți tineri au ars precum nişte torţe i-au sensibilizat pe sportivii români, sau străini care evoluează pentru echipe din ţara noastră. Deşi a fost declarat doliu naţional, oficialii mai multor federaţii sportive au decis ca majoritatea competiţiilor să se desfăşoare conform programului stabilit. În toate întrecerile desfăşurate la sfârşitul săptămânii trecute sportivii au purtat banderole negre pe braţ şi s-au ţinut momente de reculegere pe toate arenele din ţară. Imaginile care au făcut înconjurul lumii au scos în evidenţă latura umană a românilor şi a străinilor care performează în România. (Patrice Podină)