Un oraş deştept în viziunea IBM

Inteligenţa unui oraş nu este suma inteligenţei locuitorilor lui, ba chiar, dacă ar fi să luăm exemplul Clujului, are prea puţin de-a face cu resursele intelectuale ale comunităţii. Ceea ce se întâmplă la Cluj demonstrează că o administraţie municipală indolentă sau obtuză are capacitatea să anuleze avantajele competiţionale oferite de valoarea individuală a locuitorilor oraşului.

Clujul este un oraş inteligent prin prisma oamenilor care îl locuiesc şi ţeapăn prin comportamentul celor care îl gospodăresc. Pe cât de inovativ este domeniul înaltelor tehnologii, în care Clujul are întâietate, pe atât de conservatoare este viziunea administratorilor, preocupaţi exclusiv de betonarea  întru toate a oraşului. Când în lume se vorbeşte tot mai mult de oraşe inteligente, oraşe în care cei care iau deciziile o fac ajutaţi de ultimele invenţii şi tehnologii, Clujul este locul unde astfel de tehnologii sunt inventate şi apoi respinse la implementare de diriguitori, chiar dacă le sunt propuse cu titlu gratuit.  Firmele de IT din oraș au dezvoltat sisteme pentru monitorizarea parcărilor, proiecte de case inteligente sau soft-uri pentru monitorizarea parcurilor auto, dar nici una din inovaţiile lor n-au penetrat birocraţia din primărie şi instituţiile asociate acesteia. Proba de obtuzitate se dă în câteva zile, atunci când un grup de firme reunite într-un cluster IT va definitiva proiectul de două milioane de euro „Brained city – Dezvoltarea Inovativă prin Informatizare a Ecosistemului Urban Cluj-Napoca”. Specialiştii clusterului au lucrat un an şi jumătate ca să dea Clujului un „creier”. Să vedem cine va dori să-l poarte.

În lume se vorbeşte tot mai mult de oraşe deştepte, oraşe în care cei implicaţi deciziile din viaţa unei comunităţi să poată fi conectaţi cât mai direct şi, împreună, să poată lua deciziile cele mai bune şi mai rapide pentru rezolvarea unor situaţii.

Un oraş deştept presupune să dispună de mai multe componente, dar una dintre cele mai importante ţine de de domeniul IT. Despre oraşele inteligente, într-un interviu cu un reprezentat al IBM, companie care colaborează cu multe oraşe din lume pentru ca acestea să ofere servicii cât mai bune locuitorilor lor.

Rep: Ce presupune în viziunea dvs acest concept de oraş inteligent?

Ştefan Baciu, IBM: Ca şi concept de smarter cites, noi ne referim la o abordare integrată a diverselor organizaţii, agenţii guvernamentale, structuri locale şi guvernamentale, care trebuie să lucreze împreună în spijinul, în ultimul rând, al cetăţeanului. Atunci când toată această colaborare e realizată nu pot exista decât beneficii. Mergând mai în detaliu, putem să discutăm de aplicabilităţi punctuale: o mai bună planificare a intervenţiilor asupra infrastructurii, ca să nu spargem, de exemplu, de trei ori o stradă, ca să rezolvăm mai întâi reţeaua de apă, apoi ne-am gândit să tragem cabluri de internet şi apoi să reparăm reţeaua de gaz. Adică, să fie o colaborare între diverse companii, municipalitate, diverse organizaţii non-profit, cetăţean, astfel încât să existe vizibilitate pe genul acesta de intervenţii. Acestea nu sunt probleme specifice anumitor ţări sau zone, ne-am întâlnit cu probleme similare şi în vestul Europei. Nevoia aceasta ca diversele structuri să lucreze mai bine între ele e resimţită în majoritatea oraşelor. Din perspectiva noastră, când vorbim de smarter cites vorbim de o capabilitate de a colabora mai bine între diverse structuri.

Rep: Din cât cunoaşteţi dvs Clujul şi din serviciile pe care le poate oferi IBM, ce credeţi că ar putea ajuta oraşul pentru a deveni unul mai inteligent?

ŞB: IBM are abordarea aceasta integrată, atât pe structurile locale ale municipalităţii, cât şi pe structuri la nivel de ţară. Pe zona de smarter cites aplicabilitatea e şi pentru Cluj ca pentru orice alt oraş, atât pe transport, optimizarea traficului, pe zona unui răspuns mai rapid la situaţii de urgenţă –fie ele generate de natură sau de om-, o mai bună colaborare cu cetăţeanul, astfel încât el să fie inclus în eventuale decizii care se iau în anumite zone sau la nivelul oraşului, el să poată semnaliza nişte probleme, nişte incidente pe care le observă şi apoi să se poată interveni pentru rezolvarea incidentelor respective.

Rep: Dacă ar fi să ne referim la transport, la optimizarea traficului, vă rog să detaliaţi un pic: ce s-ar putea face în Cluj?

ŞB: Ca abordare imediată cred că ar trebui să ne uităm la problema pe care o aveţi, la fel ca Bucureştiul, a congestiilor în trafic, dintr-o perspectivă mai amplă. Adică, să identificăm zonele respective, să identificăm cauzele. Toate datele acestea trebuie puse în context şi analizate în ansamblu.

Rep: Dar ce poate să ofere IBM pentru depăşirea unor astfel de probleme? Adică, de exemplu, e o aglomeraţie de maşini într-o zonă. Se pot oferi pe un terminal informaţii conducătorilor auto ca să evite zona respectivă, să li se ofere rute ocolitoare?

ŞB: În proiecte din alte oraşe analizăm fluxul de trafic prin diverse echipamente –senzori, camere etc- şi avem diverse abordări. Observăm, să zicem, că la anumite ore congestia în trafic e mai mare şi, automat, pe baza datelor şi informaţiilor pe care le conectăm, identificăm nişte trenduri, identificăm nişte perioade, nişte situaţii în care problema se agravează şi putem, împreună cu organizaţiile locale, să propunem nişte soluţii de ale rezolva: poate un sistem de management al traficului inteligent. Adică, senzorii aceia să comunice cu semafoarele şi să fie dinamice şi corelate mai bine. E un exemplu. Sau: să fie trimis un mesaj într-un command center şi să se trimită un echipaj care să intervină şi să decongestioneze situaţia. Sunt mai multe abordări, în funcţie de situaţie. Având datele şi înţelegând motivele pentru care apare o situaţie, e mai uşor să iei o decizie abilitată pe situaţia respectivă.

Rep: Care vi s-ar părea cel mai benefic serviciu pe care l-aţi putea oferi, de exemplu, Clujului?

ŞB: Noi avem proiecte de succes în mai multe zone: pe smarter traffic, pe smarter law enforcement pentru a interveni cu forţele de menţinere a ordinii în zonele cu cel mai mare risc etc.

Rep: Pe zona de infracţionalitate?

ŞB: Sistemele acestea identifică dacă, de exemplu, o persoană dintr-un anumit sistem e aceeaşi în alt sistem. Se pot lega diverse cazuri, pot să identifice elemente dintr-un caz care corespund sau sunt potenţial similare cu elemente din alt caz. Vorbim de volume mari de date pe care mintea umană nu le poate analiza foarte uşor, însă sistemele astea de analiză pot să o facă. Caută corelaţii între volume mari de date şi identifică incidente, persoane, organizaţii şi pune datele în context.

[stextbox id=”custom”]

„La baza soluţiilor care dau o reacţie în timp real se află nişte componente pe care IBM le-a achiziţionat şi le-a dezvoltat în ultimii ani, componente de analiză predictivă. Practic sunt nişte algoritmi care pe un set foarte mare de date identifică nişte trenduri, nişte pattern-uri şi pot să dea o predicţie asupra unui incident într-un anumit context. Vorbim de algoritmi matematici avansaţi pe care imediat ce domeniul universitar îi dezvoltă, IBM îi înglobează în soluţie. Este testată şi funcţionează în mai multe oraşe din Germania, Finlanda etc. Pe Emergency management center, cum avem pentru Olimpiada din Brazila, de anul viitor, implementăm un sistem care identifică anumite probleme într-un timp foarte scurt şi se poate reacţiona foarte rapid. Sistemul înţelege şi face diferenţa între o activitate normală şi o activitate suspicioasă pe baza instrumentelor de analytics.

De asemenea, se pot analiza toate mesajele de pe  twitter şi sistemul ştie să le interpreteze şi să indice chiar sentimentul vizavi de o anumită situaţie. Şi chiar dacă nu extrage sentimentul, extrage nişte informaţii cheie din volume mari de date, care pot fi definite şi pot fi făcute nişte asocieri. Pe zona de law enforcement, putem să identificăm cu ajutorul soluţiilor de smarter cities zonele cu incidenţă criminală mai mare, zonele cu probleme şi astea se mapează pe o hartă, astfel încât să se poată face o alocare dinamică a celor care trebuie să răspundă în astfel de situaţii. În Madrid, de exemplu, au introdus un sistem din acesta care unifică diverse platforme care identifică incidente şi au nişte rezultate interesante, reduc cu un sfert răspunsul la diverse situaţii de urgenţă.

În Brazila vom avea un centru de comandă mobil care să gestioneze diverse zone din oraş pentru a fluidiza accesul la evenimentele din perioada respectivă. Vorbim de o coordonare completă: şi intervenţii în situaţii de urgenţă, şi păstrarea ordinii, şi direcţionarea traficului. Adică, e un centru de control şi comandă complet. Sumarizând, o platformă şi o soluţie de smarter cities poate să fie capabilă să adune foarte multe date, să identifice problemele din spatele anumitor situaţii, să poată fi în măsură să prezinte nişte trenduri, nişte analize şi, foarte important, să ajute diverse agenţii, organisme să colaboreze. La fel, cu un set de resurse limitate, să vedem unde avem cel mai mare impact dacă le poziţionăm. Putem să ajutăm şi la optimizarea resurselor”, Ştefan Baciu, IBM

[/stextbox]