Nepoții de țărani și-au făcut comunitate online. Inițiatorii proiectului s-au mutat la țară și îi încurajează și pe alții să își urmeze visul

Doi tineri clujeni, Francesca și Constantin Gozman au decis să o ia de la capăt și să înceapă o viață mult mai liniștită în mijlocul naturii. Astfel, după zece ani de experiențe profesionale diferite, în care au fost antreprenori, manageri sau angajați în diferite organizații, cei doi și-au investit toate economiile, ba chiar mai mult decât atât, în cumpărarea a 33 de hectare de deal și de pădure în comuna Vultureni, la 30 de kilometri de Cluj.

Cei doi nu numai că au ales să își schimbe modul de viață și cariera, dar au făcut și primii pași pentru dezvoltarea unei comunități online neconvenționale: cea a tinerilor care dezvoltă proiecte inspirate din stilul de viață tradițional românesc. Astfel, prin intermediul proiectului început în această toamnă, Nepot de țăran, cei doi soți își propun să-i adune pe cât mai mulți dintre aceia care, la fel ca ei, aleg să se inspire din tradițiile românești atunci când își aleg calea în afaceri sau chiar în viață. Proiectul este dezvoltat sub forma unei platforme editoriale interactive, care prezintă povești de succes, portrete și interviuri ale tinerilor întorși în mediul rural. „Vrem să contribuim la promovarea stilului de viață tradițional românesc și să îl prezentăm ca pe o opțiune viabilă pentru tinerii de azi”, spune Constantin.

De ce s-au mutat la țară

„Nu a fost dificil să luăm decizia de a ne muta la țară. Deja locuim de aproape 7 ani în Florești într-un apartament și ne căutam un loc pentru a ne face o casă. Ne plac animalele, avem mai mulți câini și pisici, ne place natura, lucrăm în principal de acasă, iar Floreștiul devenise prea aglomerat. Când am găsit un teren care să corespundă cu ceea ce doream, decizia a fost mult mai ușor de luat. 30 de kilometri nu sunt o distanță serioasă când vine vorba de a ajunge în oraș. Probabil că drumurile vor fi mai bune în viitor și, când e nevoie, am putea ajunge în același timp sau chiar mai repede în oraș decât dacă am locui în Florești. După aproape 15 ani trăiți în Cluj, am avut timp să ne dăm seama că vrem o schimbare care să implice un trai mai simplu, în liniște. Nu renunțăm la oraș, alegem doar să reducem timpul petrecut aici”, spune Constantin.

Cei doi soți au activat înainte în științe economice și în domeniul psihologiei. „Am fost pe cont propriu de la terminarea facultății. Am început cu o firmă de contabilitate, care s-a dezvoltat și am mai avut alte încercări și proiecte personale, unele mai reușite și destule care au fost lecții de viață”, spune tânărul.

Livadă de aluni

Au cumpărat două case maramureșene de lemn, originale, și le-au adus până la Vultureni, unde le-au asamblat, cu ajutorul unor meșteri pricepuți, maramureșeni și ei, într-o singură locuință. „Sperăm să ne mutăm acolo înainte de Crăciun”, spun tinerii, care au planuri mari pentru la anul: „Vrem să creștem o livadă de aluni și mai avem câteva idei care să ne permită, în timp, să trăim din ce producem aici, local. Livada de aluni pare o decizie bună comparând alternativele pe care le avem și configurația terenului nostru. Alunul e potrivit pentru zona noastră de dealuri și, după perioada inițială, necesită intervenții umane relativ puține comparativ cu alte culturi. De asemenea am vrut o mică fermă pe care să o putem gospodări singuri, pe modelul fermelor familiale din vest”, spune Constantin.

„Știm că există lupi și mistreți”

Tinerii s-au mutat pe un deal, la marginea pădurii, în afara satului. „Priveliștea e curată, tăcută, naturală. Când ești în capătul dinspre Cluj, de pe deal se văd o parte din dealurile Clujului. Avem doi vecini relativ apropiați. Cel mai apropiat vecin, Marius, este la aproximativ un kilometru. O altă familie de tineri care s-au mutat de curând, în vara aceasta. Nu ne cunoșteam înainte. Ne bucurăm că sunt aici. Celălat vecin, Onuțiu, este cioban și trăiește în partea cealaltă a dealului, împreună cu băiatul lui. Cu toate că a fost încercat de viață are un simț al umorului grozav. De la el mai cumpărăm brânză uneori. Știm că există lupi și mistreți. Am auzit că ar fi și o familie de pisici sălbatice. Căprioarele, vulpile și șoimii le vedem destul de des. Natura încă e vie aici. Este deja aproape un an de când am decis să cumpărăm terenul și am început lucrul. Nu a fost încă un moment în care, după toate greutățile inițiale, să avem regrete. Sentimentul de liniște e predominant. Suntem curioși cum va fi prima iarnă aici”, spune Constantin.

Un site care îi adună pe tinerii care se apucă de treabă la sate

„Pregătindu-ne pentru această mare schimbare ne-am documentat foarte mult, bineînțeles, și am aflat repede că există mulți tineri români care caută, ca și noi, să trăiască altfel decât sunt împinși să o facă astăzi în marile orașe. Așa că ne-am gândit să îi adunăm pe toți într-un loc, să le aducem informații unii despre alții și vești care i-ar putea ajuta în proiectele lor de afaceri în mediul rural. Ne dorim ca în viitorul apropiat să începem să organizăm întâlniri specializate pentru ei, ca să devenim o comunitate adevărată. Împărtășim interese similare și avem, de multe ori, aceeași motivație, așa că suntem de părere că sunt multe lucruri pe care le-am putea face împreună, multe posibilități de a colabora între noi și de a ne dezvolta proiectele. Așa a apărut nepotdetaran.ro”, încheie Constantin.

Pe site-ul proiectului există deja povești de succes ale anteprenorilor care au ales acest drum. „Ne dorim să existe un loc unde să fie prezenți acești nepoți de țărani on-line, să ne cunoaștem și să putem comunica mai ușor între noi și chiar să ne ajutăm reciproc atunci când e posibil.  Nu luăm în calcul, în prezent, investitori, dar suntem deschiși la orice ar putea ajuta comunitatea”, a mai spus tânărul.

www.nepotdetaran.ro este o platformă online gratuită, interactivă și informativă, care reunește portrete și interviuri ale tinerilor ce au reușit să cultive și îmbogățească stilul de viață tradițional românesc. Platforma are și rolul de a susține dezvoltarea unei comunități a celor deja reîntorși în mediul rural, dar și a celor care iau aceasta în considerare ca pe o alternativă viabilă pentru viața lor. Site-ul prezintă deja circa 50 de povești de succes în turism și agricultură, precum și proiecte curajoase în domeniul antreprenoriatului social, prezentând viața la țară prin ochii tinerilor care au avut „nebunia” de a se întoarce la rădăcini, a celor care au știut să îmbunătățească stilul de viață tradițional românesc, păstrându-i cutumele și tradițiile, dar adaptându-le nevoilor și preocupărilor lumii contemporane.

Printre poveștile care au fost prezentate până acum se numără și patru din Cluj: Cabana Moților din Mărișel, Dulceața lui Răzvan, Fermierul de la Cluj,  Raimonda, fata cu lavanda.

„Nepot de țăran” este un proiect editorial co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.