Dacian Cioloș, despre vinurile românești: „Avem cantitate, calitate, dar nu avem promovare”

Relativa prosperitate şi educaţie a locuitorilor, precum şi o înclinaţie spre snobism, se combină pentru a forma în Cluj cea mai dinamică piaţă a vinului de calitate din România, afirmă cunoscătorii din domeniu. Surse din industrie poziţionează Clujul pe primul loc în piaţă, raportat la numărul de locuitori. Clujul pierde în faţa Bucureştiului competiţia consumului în cifre absolute, dar trece în faţa capitalei la consumul de vin de calitate.

Situaţia de azi contrazice istoria. Deşi clujenii sunt din evul mediu recunoscuţi drept mari consumatori de vin, vinul de calitate nu este în tradiţia oraşului. Potrivit istoricilor, insuficienţa de apă potabilă a făcut din vin un substitut al apei şi a favorizat consumul, dar vinul era de slabă calitate din pricină că strugurii se dezvoltau în condiţii de sol şi climă nepotrivite. Chiar şi aşa, registre medievale arată că jumătate din populaţia oraşului avea vii pe dealurile din jurul cetăţii şi, dată fiind valoarea deosebită a vinului pentru locuitori, vinurile care nu erau produse local erau interzise în Cluj.

Embargoul a fost ridicat în vremurile moderne, astfel că apetitul clujenilor pentru vinuri din gama superioară este susţinut de producători din alte zone. În ultimii câţiva ani însă, clujenii întind paharul şi pentru vinuri locale de calitate. Folosind tehnologie de exploatare de ultimă generaţie, un grup de antreprenori a refăcut, cu soiuri franţuzeşti, domeniul de la Durgău, de lângă Turda, lăsat de izbelişte de ani mulţi. Iar în capătul celălalt al judeţului, la Fişezu Gherlei, un absolvent de design construieşte identitatea unei crame de poveste pe domeniul ridicat cu trudă de tatăl său viticultor.

Analiză

„Viitorul este al producătorilor mici, dar și mari producători de vinuri au locul lor”, spune Dacian Cioloș, comisarul pe agricultură din cadrul Comisiei Europene. Cioloș apreciază faptul că sectorul viticol este unul dintre cele mai performante din agricultura românească, fiind și singurul în care toate fondurile europene disponibile au fost accesate. Cu toate acestea, în opinia comsiarului Dacian Cioloș, acum, că problemele de cantiate și calitate  au  fost rezolvate, producătorii români de vinuri trebuie să se concentreze pe promovarea și crearea de branduri.

De la Comisia Europeană, de unde Dacian Cioloș „veghează” agricultura românească din anul 2010, impresia este că vinurile românești cresc încet dar sigur.

„Din păcate, cu excepția producătorilor tradiționali, puțini producători au durabilitate pe piață. Procesul a început doar acum câțiva ani, după ce s-au terminat investițiile în calitate. Vinurile românești au făcut un salt calitativ, sunt constante din acest punct de vedere și așteptăm acum să le vedem mai prezente pe piață”, consideră Dacian Cioloș.

Sectorul viticol, campionul agriculturii

„În țara orbilor, chiorul este rege”, spune un proverb românesc care se potrivește și agriculturii autohtone. În timp ce alte domenii se luptă la granița subzistenței, sectorul viticol performează.

„Pe sectorul viticol suntem printre primele șase-șapte state ca producție. Acesta este însă singurul din agricultura românaască în care au fost absorbite toate fondurile alocate. E drept că e și singurul sector ce are un buget specific.  E sectorul cel mai privilegiat, pentru că după privatizări, prin programul SAPARD, a fost sectorul care a folosit cel mai bine aceste fonduri pentru investiții și modernizarea vinificației și după aderarea la UE, a fost sectorul care a folosit cel mai bine fondurile pentru replantare și reconversie și pentru reînoirea plantațiilor”, mai explică Cioloș.

După privatizări, viile au început să producă. La început doar cantitativ se remarcau, însă mulțumită investițiilor private sau din fonduri europene, calitatea a crescut și ea simțitor, astfel că marii producători s-au impus pe piață și au construit și branduri.

„Acum se va merge spre prioritizarea fondurilor pentru promovare, deoarece, după părerea mea sectorul este performant în ceea ce privește producția și acum e nevoie de inovație pentru a aduce pe piață vinuri specifice. Dacă venim doar cu vinuri ieftine și vrem să facem concurență vinurilor din America Latină, de exemplu, vom avea puțin șanse. Cred că șansa viticulturii din România este ca, dincolo de marii producători deja existenți și care deja au branduri, să dăm o șansă micilor producători, pentru că de aici va veni noutatea”, consideră Dacian Cioloș.

Dincolo de calitate și cantitate este nevoie și de o identitate a vinurilor și de branduri care să iasă în evidență pe o piață în care doar cine nu vrea nu îmbuteliză.

„Marii producatori fac volum mult. Noi nu avem însă un istoric de gestiune privată a sectorului viticol, pentru că așa apar vinurile de calitate. Un producător mic e mult mai interesat să cerceteze și să investească într-un vin autentic, pentru că de acolo scoate valoare adăugată. Producătorii mici nu pot face volum pentru că nu rezistă pe piață”

Cu toate acestea, cele două entități nu ar trebui să își facă concurență ci, mai degrabă, să își găsească locul pe piață.

„E nevoie de ambele, pentru că dacă ne uităm pe evoluția consumului, sunt tot mai mulți consumatori de vinuri. Consumul de vinuri se dezvoltă pe măsură ce consumul alimentar se dezvoltă și el. Noi consumatori de vinuri, care nu sunt specialiști, vor un vin bun și standardizat, iar pentru asta trebuie să fii prezent pe piață cu un produs competitiv, dar și cu volum. Însă câștigarea unor piețe pe termen lung ține de construirea unui brand, care se se face printr-un vin superior. Este loc și pentru cei mari și pentru cei mici și sper să nu apaăr război. Eu am insistat pentru mărirea bugetelor de promovare și le-am dublat. Sper ca și producătorii români să utilizeze aceste fonduri pentru a se promova în afara granițelor alături de alte produse precum brânzeturile, de exemplu”, este de părere Dacian Cioloș.