Nu ratați noul număr Transilvania Reporter: „Vinul din judeţul Cluj scoate dopul în lume”

Relativa prosperitate şi educaţie a locuitorilor, precum şi o înclinaţie spre snobism, se combină pentru a forma în Cluj cea mai dinamică piaţă a vinului de calitate din România, afirmă cunoscătorii din domeniu. Surse din industrie poziţionează Clujul pe primul loc în piaţă, raportat la numărul de locuitori. Clujul pierde în faţa Bucureştiului competiţia consumului în cifre absolute, dar trece în faţa capitalei la consumul de vin de calitate.

Situaţia de azi contrazice istoria. Deşi clujenii sunt din evul mediu recunoscuţi drept mari consumatori de vin, vinul de calitate nu este în tradiţia oraşului. Potrivit istoricilor, insuficienţa de apă potabilă a făcut din vin un substitut al apei şi a favorizat consumul, dar vinul era de slabă calitate din pricină că strugurii se dezvoltau în condiţii de sol şi climă nepotrivite. Chiar şi aşa, registre medievale arată că jumătate din populaţia oraşului avea vii pe dealurile din jurul cetăţii şi, dată fiind valoarea deosebită a vinului pentru locuitori, vinurile care nu erau produse local erau interzise în Cluj.

Embargoul a fost ridicat în vremurile moderne, astfel că apetitul clujenilor pentru vinuri din gama superioară este susţinut de producători din alte zone. În ultimii câţiva ani însă, clujenii întind paharul şi pentru vinuri locale de calitate. Folosind tehnologie de exploatare de ultimă generaţie, un grup de antreprenori a refăcut, cu soiuri franţuzeşti, domeniul de la Durgău, de lângă Turda, lăsat de izbelişte de ani mulţi. Iar în capătul celălalt al judeţului, la Fişezu Gherlei, un absolvent de design construieşte identitatea unei crame de poveste pe domeniul ridicat cu trudă de tatăl său viticultor.

Sumarul ediției:

ACTUALITATE. Pe malul Someşului se face pistă de biciclete şi zonă pietonală. Lucrările la controversatul proiect de amenajare a malului Someşului din zona Teatrului Maghiar au fost reluate în aceste zile după aproape două săptămâni de întrerupere, timp în care municipalitatea s-a consultat din nou cu cetăţenii şi specialiştii în cadrul unei dezbateri publice. (Claudia Romitan)

COMUNITATE. Spaţiul public trebuie să îşi recâştige valoarea. Clujenii trebuie să aibă mai multă grijă de spaţiile publice din oraş, spaţii care sunt fie părăsite, fie insuficient puse în valoare. Este părerea a doi dintre membrii juriului Bienalei de Arhitectură Transilvania 2015, Paola Rizzi (Italia) şi François Meyer (Elveția). Aflaţi pentru câteva zile la Cluj, aceştia au dezvăluit pentru Transilvania Reporter cum arată pentru un urbanist şi pentru un arhitect “la prima vedere” oraşul şi zona Clujului, ce te impresionează plăcut sau mai puţin plăcut, arhitectural, urbanistic şi nu numai. (Claudia Romitan)

DOSAR. Puțin, dar tot mai bun

• Crama La Salină, locul în care vinul turdean a renăscut. Povestea Cramei „La Salină” s-a născut în urmă cu cinci ani pe un teren impregnat de istorie, de tradiție, unde vinul și-a spun ani la rând propria poveste. După decenii de inactivitate, zona viticolă Dealurile Durgăului, terasele și pantele domeniului au fost transformate într-o vie roditoare, folosind tehnologie de exploatare de ultimă generație. (Maria Man)
• Licoarea zeilor Gherlei își pregătește intrarea pe piață. Pe un câmp imens aflat în localitatea Fizeșu Gherlii, de lângă orașul Gherla, soarele arată că ține cu recolta de struguri și mai alimentează „Domeniile Barabaș”, unde zilele aceastea se strânge ultima parte a recoltei. Ciorchinele se pregătesc să fie prelucrate și transformate într-o licoare a zeilor Gherlei care, în ritm ardelenesc, își pregătește intrarea pe o piață plină de alte vinuri, de toate felurile și mărcile. Aflată încă în construcție, crama de pe Domeniile Barabaș promite să renască tradiția locului și să dea naștere unui brand cu o identitate aparte și o calitate pe măsură. (Radu Hângănuț)
• Povestea vinului de Cluj: „Prost, prost, da-i al nost”. Deși vinul clujean nu a excelat niciodată în calitate, sute de ani pe teritoriul orașului nu s-a putut vinde alt vin. Cine a încercat a plătit chiar și cu capul. (Bogdan Stanciu)
• Dacian Cioloș, despre vinurile românești: „Avem cantitate, calitate, dar nu avem promovare”. „Viitorul este al producătorilor mici, dar și mari producători de vinuri au locul lor”, spune Dacian Cioloș, comisarul pe agricultură din cadrul Comisiei Europene. Cioloș apreciază faptul că sectorul viticol este unul dintre cele mai performante din agricultura românească, fiind și singurul în care toate fondurile europene disponibile au fost accesate. Cu toate acestea, în opinia comsiarului Dacian Cioloș, acum, că problemele de cantiate și calitate  au  fost rezolvate, producătorii români de vinuri trebuie să se concentreze pe promovarea și crearea de branduri. (Radu Hângănuț)
• Ilarie Ivan, specialist agricol:„Vom avea vin mai puţin, dar de mai bună calitate”. Producţia de struguri în ţară, în acest an, este mai mică cu circa 20-25% faţă de anul trecut sau faţă de un an foarte bun. Asta, dacă discutăm de judeţele din sudul ţării sau din Moldova. Această producţie mai slabă este explicată prin ploile prea multe din toamna trecută, urmate apoi de seceta dură din vară. (Marius Avram)

CULTURĂ. 2+2: umor negru despre regimurile totalitare. „Proiecţia specială a filmului 2+2 a cineastului Thomas Ciulei din cadrul Comedy Cluj 2015 a adunat în sala cinematografului Florin Piersic numeroşi fani ai comediei curioşi să vadă această coproducţie româno-germană care are ca temă absurdul situaţiilor dintr-un regim totalitar. (Claudia Romitan)

SOCIAL. Din săraca Europei, România a devenit printre cei mai mari risipitori de mâncare. Dintr-o ţară în care, înainte de revoluţie, alimentele să găseau greu în magazine, unele doar pe cartelă, România a devenit peste doar două decenii, unul dintre cei mai mari risipitori de mâncare din lume. Un grup de clujeni de la JCI, coordonaţi de medicul stomatolog Marius Bud (Erika Bărăgan, Corina Brânduşan, Mirabela Istrate, Alina Ocrainiciuc, Adela Patiu, Raul Ropan, Sergiu Spătaru, Manuela Tăut şi Mara Timofe), a lansat un proiect intitulat „Food Waste Combat”, iar de curând au lansat şi un volum, în premieră românească, intitulat „Risipa alimentară. Analiză şi posibile soluţii”. (Marius Avram)

REPORTAJ. Îmblânzitorul de păpuși. Este înalt, șaten, cu ochi căprui. Are părul prins la spate, într-o coadă sfioasă de cal, barbă deasă și mustață. Poartă blugi și sacou. Merge pe stradă, dar nu e recunsocut. Nici în București, nici la Iași, nici la Cluj. Joacă pe scenă, dar nu are chip. Are în schimb voce. Și ce voce! Nici el nu mai știe câtor personaje le-a împrumutat vocea. Gabriel Apostol, căci despre el este vorba, este păpușar, regizor și actor în viața de zi cu zi, iar pe scenă, un magician. Unul cu acte în regulă. Iar pentru ca magia să fie posibilă, în timpul repetițiilor păpușarul știe că are o misiune grea: aceea de a-și „îmblânzi” păpușa, înainte de a o face să trăiască cu adevărat. (Maria Man)

TINERII CLUJULUI. Horațiu Dan: „Sunt absolut îndrăgostit de Cluj”. Horațiu Dan este directorul Festivalului Internațional de Film Internațional Comedy Cluj care se află în plină desfășurare la Cluj. Mulți îl cunsoc doar pentru acest lucru, pentru faptul că de șapte ani el este cel care dă startul distracției în săptămâna din octombrie, dedicată comediei. Alții îl cunosc drept fiul omului de afaceri Sorin Dan. Puțini însă ajung să îl cunoască dincolo de etichete. (Maria Man)

RELIGIE. Ziua Sfântului Ioan Paul al II-lea – un papă providențial. Joi 22 octombrie calendarul catolic sărbătorește un „new entry”, un sfânt cu care mulți dintre noi am fost contemporani, un sfânt care de multe ori a deschis jurnalele de știri, a ocupat prima pagină a ziarelor și care a fost înconjurat și iubit de milioane de oameni. 22 octombrie este ziua care i-a fost rezervată în calendare Sfântului Ioan Paul al II-lea. (Elena Gădălean)

CĂLĂTORII. Alun, satul de marmură din Ținutul Pădurenilor. La Alun, un sat aproape părăsit din Ținutul Pădurenilor, în județul Hunedoara, ajungi după ce cobori abrupt, în serpentine, de  pe drumul „principal”, dintre Poienția Voinii și Bunila, drum neasfaltat care trece pe o creastă bândă a Munților Poiana Ruscă. Apoi, din valea în care ai ajuns, un drum sclipește în soare, urcând din nou. (Bogdan Stanciu)

DOCUMENTAR. Thanksgiving: Ziua Recunoştinţei în lume. Toamna este prin excelenţă anotimpul recoltelor, al belşugului. Este momentul în care oamenii culeg, la propriu, roadele muncii de peste vară şi se bucură împreună că au avut încă un sezon bogat. Din această dorinţă de a celebra natura, de a-i mulţumi pentru hrana dăruită oamenilor, au apărut sărbătorile de toamnă, în sânul diverselor comunităţi. Peste tot în lume există festivaluri şi sărbători de toamnă şi toate au elemente comune: familia, comunitatea, roadele pământului, belşug, mulţumire, recunoştinţă. (Mădălina Kadar)

SPORT. Oricine vine în locul lui Dican, problemele continuă. Francisc Dican este la al treilea mandat de antrenor principal pe banca CFR-ului, dar rezultatele din ultima perioadă indică o iminentă trecere a sa în rezervă. Fără victorie de cinci meciuri, Feri nu mai este văzut ca o soluţie potrivită pentru noile aspiraţii ale şefilor din Gruia. Niciodată nu a fost privit ca un „principal veritabil”, ci a fost mereu omul bun în situaţii de criză. Ultimul eşec, 1-2 acasă cu FCViitorul, pare să-i fi pecetluit finalul celui de al treilea mandat. (Patrice Podină)