Cât de smart poate deveni Clujul

Reprezentanţi ai ONG-urilor clujene, ai mediului de afaceri şi ai autorităţilor locale şi judeţene au participat astăzi la Smart Cities Forum, o dezbatere organizată în cadrul Junior Chamber International (JCI) Danube Conference. Întrebarea la care au căutat răspunsul participanţii este cum trebuie să arate şi să funcţioneze un „smart city”.

JCI Danube Conference a fost dedicată în premieră în acest an oraşelor inovative şi inteligente şi a inclus o multitudine de evenimente speciale, adresate antreprenorilor, autorităţilor locale şi specialiştilor în dezvoltare durabilă, evenimentul fiind organizat sub egida Capitalei Europene a Tineretului, cu sprijinul Primăriei Cluj-Napoca şi al Consiliului Judetean Cluj, în anul în care se împlinesc 100 de ani de la fondarea JCI. Pe parcursul dezbaterilor, workshop-urilor, cursurilor şi prezentărilor de soluții inovative, participanţii au avut posibilitatea de a discuta şi genera iniţiative concrete şi practice pentru viitor, cu intenţia ca acestea să devină modele de bună practică pentru comunităţile locale.

La dezbaterea de astăzi s-a insistat asupra modului în care Cluj-Napoca poate fi aşezat pe harta oraşelor inteligente. „Ce ar trebui să înveţe copiii într-un smart city? E important să gândească critic şi să fie orientaţi spre rezolvarea problemelor. Sistemul curent se prăbuşeşte şi trebuie să regândim curricula, să regândim cum se face învăţarea, cum se pregătesc dascălii. Şcolile viitorului trebuie să devină laboratoare pentru rezolvarea problemelor viitoare, să se redefinească, să devină de fapt studiouri de workshop-uri, mai mici, şcoli de nişă. Iar curricula nouă trebuie să fie condusă de tehnologiile noi fără însă ale lăsă să ne domine complet. Trebuie să ne gândim că dacă în oraşul inteligent toată lumea vrea să fie IT-ist sau inginer sau om de afaceri de unde vor veni şoferii, pompierii, poliţiştii, infirmierele”, a spus Julian Hingley, director of Royal Scool.

„Smart city înseamnă şi patrimoniul oraşului, nu numai IT, ci şi urbea tradiţională, punerea în valoare a patrimoniului existent care poate atrage turişti şi astfel aduce un plus pentru oraş”, a spus Leonard Horvath, fost director al Direcţiei de Patrimoniu Cluj.

Participanţii au ridicat şi problema cum a ajutat Clujul, titlul pe care îl deţine în acest an de Capitală Europeană a Tineretului pentru a deveni pe viitor un smart city. „Trebuie să spunem că atunci când am câştigat acest titlu 99% dintre clujeni nu ştiau despre ce e vorba. Dar acest proiect este important pentru că ONG-urile s-au capacitat şi şi-au pus la un loc energia şi ideile şi mai ales a fost un exerciţiu de putere pentru tinerii clujeni. A fost un pas important pentru că multe evenimente naţionale şi internaţionale au ales să îşi ţină ediţia din acest an la Cluj tocmai pentru că suntem Capitala Tineretului. Clujul a câştigat foarte mult în vizibilitate, dar acum nu mai e loc de regres şi trebuie să fim pregătiţi pentru anii viitori. Cred că e important să subliniem însă că oricât de smart am vrea să fim, nu se poate fără latura umană şi acest lucru e esenţial”, a precizat Emilia Botezan, şefa Biroului de relaţii cu investitorii din cadrul Primăriei Cluj-Napoca.

„E frumos că se porneşte de la ideea că autoritatea locală e doar un facilitator şi că iniţiativele trebuie să vină de la firul ierbii, adică de la cetăţeni. Important este să descoperim cum facem ca valul de tineri care vine să scurtcircuiteze, să găsească o scurtătură între unde suntem şi unde vrem să ajungem. Şi e de datoria noastră să facem presiuni ca această abordare de a porni de la nevoia cetăţeanului spre rezolvarea acestei nevoi să predomine. Dacă faecm acest lucru tinerii vor şti că au un loc aici şi şi opţiunea lor de a pleca în altă parte se va diminua”, a adăugat Cristian Moldovan, membru JCI.

Despre ce proiecte se poate vorbi pentru Clujul viitorului

Dincolo de proiectele în derulare sau deja anunţate, precum Innovation City, Clusterul IT, Tetapolis, Capitala Culturală Europeană 2021, ce alte proiecte vor putea defini Clujul în anii ce urmează pentru a se înscrie pe traiectoria unui oraş inteligent şi inovator?

„Din strategia care s-a adoptat recent pentru perioada 2014-2020 se vede că cel puţin până în 2020 pe lista de priorităţi rămân proiectele pentru infrastrucura mare şi abia de prin 2021 putem vorbi despre proiectele pe verticală, inovative. Cum se împacă asta cu dorinţa enunţată de autorităţi ca şi Clujul să devină un smart city?”, a spus Cristian Ureche, Cluj IT Cluster.

„Documentul strategic nu este o biblie a Clujului pentru următorii şapte ani ci doar arată direcţiile strategice de dezvoltare. Dar noi în aceeaşi strategie am propus ca cele trei grupuri de lucru permanente să se întâlnească şi să facă o prioritizare a proiectelor din portofoliu şi a direcţiilor de acţiune, inclusiv cu planurile financiare anuale sau multianuale”, a precizat Călin Hinţea, decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice, cel care a coordonat grupul care a elaborat strategia de dezvoltare a oraşului.

„Smart city aduce beneficiul transparenţei în tot ceea ce presupune relaţia cu cetăţeanul, elimină subiectivismul şi construieşte încrederea. Dar un aspect foarte important rămâne acela că trebuie să fie un oraş mai sigur şi un oraş mult mai eficient în care toate resursele să fie mai bine gestionate. Sigur că într-un oraş inteligent trebuie să discutăm şi despre mobilitate inteligentă, în care să nu pierzi timpul în trafic, de asemenea despre parcări inteligente, iluminat inteligent, un sistem de plăţi electronice foarte accesibil când vine vorba despre taxe, impozite sau amenzi şi sunt multe alte lucruri care pot veni în folosul comunităţii. Iar tinerii sunt o resursă foarte valoroasă şi trebuie să ţinem cont de faptul că noi pentru ei pregătim oraşul viitorului”, a declarat Aurelia Cristea, parlamentar PSD.

În loc de concluzii

În urma discuţiilor s-a ajuns şi la câteva concluzii care ar trebui să contureze măcar în linii mari un plan de acţiune pentru perioada viitoare. „Sunt trei puncte care se desprind în urma discuţiilor. Primul este inegalitatea şi aici vreau să spun că a lăsa elevii şi studenţii să se orienteze cu toţii spre un singur domeniu, cum e IT-ul, creează un dezechilibru. Apoi al doilea lucru se referă la ne-deţinere versus accesare. Cred că sunt câteva oraşe inclusiv Clujul care trebuie să înţeleagă şi încep să o facă, aşa cum au înţeles şi oamenii de afaceri, că trebuie să treacă de la a deţine la a observa aşteptările oamenilor, fluxurile de energie care vin dinspre ei . Şi în fine dacă e să treci de la a deţine la a utiliza trebuie să creezi un sistem în care oamenii să vadă că pot veni şi ei, că pot avea loc. Asta ne arată exemplul Google, Facebook, Apple şi sunt şi alţii, pentru că în aceste cazuri cu toţii contribuim, toţi participăm. Oraşele trebuie să îşi asume responsabilitatea să creeze cadrul în care oamenii să îşi găsească locul şi povestea”, a concluzionat Dan Bugariu, fondatorul Asociaţiei Smart Cities.

„Concluzia mea este că smart cities este despre oameni, eu văd în acest concept un instrument ideal pentru că toate segmentele, ONG, mediu de afaceri, autorităţi, să găsească pârghia potrivită de a acţiona pentru a creşte calitatea vieţii”, a adăugat Cristian Culea, preşedintele JCI.