Lista lui Minister cu orașele secrete ale culturii

Multe se pot imputa primarilor de municipii din România, dar cu siguranţă nu şi abilitatea de a mirosi beneficiile potenţiale ale intrării de fonduri în urbe. Aşa se explică de ce nu mai puţin de 12 oraşe din România şi-au depus candidatura la titlul de „Capitală culturală europeană 2021”, edilii lor visând să le intre pe mână o sumă comparabilă cu cele 50 de milioane de euro investiţi de la bugetul de stat pentru reabilitarea Sibiului, capitală culturală în 2007

În data de 11 octombrie agențiile de presă din toată lumea anunțau atacul asupra unei mașini în care se aflau membri ai ISIS, inclusiv liderul Statului Islamic, Abu Bakr al-Baghdadi. Cu o zi înainte, în data de 10, Ministerul Culturii din România a primit ultimele dosare de candidatură ale orașelor care vor să intre în competiția pentru titlul de Capitală Culturală Europeană-2021. La ora la care citiți acest text întreaga lume cunoaște numele și funcția celor care se aflau în mașină cu liderul ISIS și faptul că acesta nu a fost ucis, în timp ce Ministerul Culturii nu a reușit încă să „centralizeze” numele orașelor și să fie astfel în măsură să spună presei cine și-a depus candidatura pentru acest titlu.

Ministerul Cuturii este locul în care au ajuns toate dosarele de candidatură. Pentru a ști cu precizie lista orașelor, am apelat deci la oamenii ministerului. Minister care, pe site-ul oficial, a postat ultimul comunicat de presă în data de 11 februarie 2014, pe vremea infamului ministru Gigel Știrbu.

De la biroul de presă am fost rapid direcționați spre doamna Mariana Pavel, care, cu o seninătate dezarmantă ne-a explicat că, într-adevăr, dosarele au fost depuse, doar că numele orașelor aflate în competiție nu pot fi aflate.

Mariana Pavel: Ați intrat pe site? Acolo ar trebui să se facă publice. Dacă nu s-a postat informația, vor fi postate. Eu nu am aceste informații.
Reporter:. Eu vreau doar să știu numele orașelor și știu că data limită de depunere a candidaturilor a fost 10 octombrie.
Mariana Pavel: Da, nu vă pot contrazice

Încântați că măcar ni se dă dreptate, am sunat la cabinetul ministrului Ionuț Vulpescu, unde, aparent, oamenii acestuia duc o luptă nu doar cu slaba promovare a culturii, dar și cu conceptele de logică elementară. Cu toate că, în permanență, am cerut doar lista nominală a orașelor care au depus candidaturile, răspunsul a fost, invariabil, același.

„Ministerul Culturii: Comisia [n.r Da, există o comisie care citește numele de pe dosare și le va centraliza] va da un comunicat. Când se vor termina de analizat dosarele se va face un comunicat cu ce orașe sunt și câte sunt în competiție. Momentan nu vă putem da niciun un fel de informații.

Reporter: Înțeleg, dar eu am nevoie doar de lista cu numele orașelor.
MC: Nu v-o pot da.
Reporter: Dar măcar îmi puteți confirma numele orașelor pe care eu le am?
MC: Dar dumneavoastră din ce surse aveți aceste nume?
Reporter: Vreți să îmi spuneți că lista aceasta e ceva foarte secret? De ce ar fi?
MC: Nu știu de unde știți dumneavoastră care sunt orașele.
Reporter: Am sunat în fiecare județ și am întrebat dacă au depus candidaturi, așa am procedat.
MC: Înțeleg, dar eu nu vă pot da aceste date. Nu au fost centralizate încă

Cu adevărat spectaculos este faptul că nici măcar cei care au depus candidaturile nu au nici cea mai vagă idee ce s-a întâmplat cu dosarele și cine a mai intrat în cursă. Contactat telefonic pentru a ne da detalii despre proiect, reprezentantul municipalității din Suceava a avut la finalul convorbirii telefonice și o rugăminte: „Dar dumneavoastră știți cine a mai depus dosare? Noi știm de Cluj, Timișoara și Iași, dar de astea știam din presă. Dacă aveți ceva informații, văr rog… De la Minister nu au vrut să ne spună.”

Nici nouă, pentru că aparent, lista orașelor care au depus dosare de candidatură pentru titlul de Capitală Culturală Europeană-2021 e cel mai bine păzit secret al unui minister în care, pentru a oferi 12 nume de orașe, este nevoie de, cităm din spusele reprezentantului Ministerului, „muncă de analiză și centralizarea informațiilor”. În cel mai rău caz, numele orașelor stau scrise cu pixul pe un câte un dosar-plic. În cel mai sigur caz, îl aveați în subiectul mail-urilor.