Clujul, cu un pas mai aproape de titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021

Multe se pot imputa primarilor de municipii din România, dar cu siguranţă nu şi abilitatea de a mirosi beneficiile potenţiale ale intrării de fonduri în urbe. Aşa se explică de ce nu mai puţin de 12 oraşe din România şi-au depus candidatura la titlul de „Capitală culturală europeană 2021”, edilii lor visând să le intre pe mână o sumă comparabilă cu cele 50 de milioane de euro investiţi de la bugetul de stat pentru reabilitarea Sibiului, capitală culturală în 2007

Perioada de pregătire a candidaturii de către orașele care doresc să obțină titlul de Capitală Europeană a Culturii și depunerea candidaturilor s-a încheiat sâmbătă, 10 octombrie, urmând ca aplicațiile tuturor orașelor din țară să fie afișate pe site-ul Ministerului Culturii dedicat acestei competiții.

Potrivit directorului Asociației Cluj-Napoca 2021, Florin Moroșanu, aplicația Clujului către Ministerul Culturii a fost depusă cu trei zile înainte de termenul limită pentru depunerea dosarelor. S-a încheiat, astfel, o etapă complexă din proiect la care au participat zeci de operatori culturali, zeci de manageri, sociologi, istorici, sau persoane din zona ONG-urilor clujene.

„În atenția publică s-a adus în discuție subiectul Capitalei Culturale în 2010. Din acel moment până în prezent putem să constatăm câteva lucruri care ne dau speranța că putem să implementăm acest proiect în cazul în care îl vom câștiga. Întreg proiectul nostru a fost unul participativ. Cheia sub care am încercat să constituim candidatura noastră conține doi piloni. Primul îl constituie provocările orașului și al doilea îl constituie potențialul orașului. În 2013 am anunțat public conceptul candidaturii East of West și sloganul Servus, în 2014 am anunțat public care sunt liniile de program, după această etapă am recepționat ideile venite dinspre, persoane fizice comunitatea artistică și de specialiști și au reieșit zece teme majore care se regăsesc ca și proiecte emblematice și toate sunt rezultatul a ceea ce am primit din partea celor direct interesați. Acum cinci ani de zile, la nivelul orașului, din punct de vedere al susținerii financiare a sectorului cultural, atât cel instituțional, cât și cel independent, nivelul finanțărilor publice era sub un procent din bugetul orașului. În 2010, din bugetul Primăriei 0, 38% mergea înspre activități culturale. Astăzi, bugetul a ajuns la 1, 06%. Dorința noastră, așa cum este ea trecută în aplicație, este să ajungem în orizontul anului 2020 la un buget de 3% din bugetul orașului care în acest moment este de 250 milioane de euro aproximativ”, a precizat Florin Moroșanu în cadrul Întâlnirilor Internaționale de la Cluj, organizate de Teatrul Național și desfășurate în perioada 6-11 octombrie.

Proiectul Cluj Capitala Culturală Europeană 2021 are alocat un buget de circa 15 milioane de euro de la Primăria Cluj-Napoca și șase milioane de euro de la Consiliul Județean, sub formă de sprijin financiar multianual. În medie bugetul operațional al unei capitale culturale este de 40 de milioane de euro. „În contextul conceptului candidaturii noastre, East of West ne propunem să dezvoltăm în următorii ani o întâlnire interesantă a ceea ce înseamnă cultura occidentală și partea estică a Europei. În acest moment, din punct de vedere financiar este asigurat 60% din bugetul proiectului nostru, suntem cu șase ani de zile înainte de eveniment și acest buget înseamnă 21 de milioane de euro deja asigurați prin decizii politice. Trebuie doar să câștigăm acest titlu și începând cu 2017 să ne apucăm de treabă. Această creștere constantă pentru noi este o dovadă a faptului că sectorul cultural nu mai este ultimul pe listă și a devenit, cel puțin la nivel declarativ, dar și faptic un subiect de discuție”, a mai spus directorul Asociației Cluj-Napoca 2021 care a pregătit dosarului Clujului pentru candidatura la titlul de Capitală Culturală.

Proiectul Clujului pentru candidatura la titlu are la bază conceptul East of West în care s-a pornit de la ideea că orașul ar fi cel mai vestic din partea estică a Europei. „Ne propunem prin proiectele pe care le vom realiza să creăm o nouă față pentru cultura est-europeană și să redăm demnitatea acestui spațiu cultural. Programul de arte performative pe care l-am propus, Performing east nu este focalizat doar pe Europa de Est dar își dorește să analizeze esența actului performativ în Europa de Est. E foarte important pentru noi dialogul la nivel internațional, între est și restul lumii, între artiștii acestui spațiu geografic și artiștii de la est de România și nu numai”, a spus la rândul său Rarița Zbranca, un important membru al echipei care a pregătit candidatura. „Lucrând și pentru dezvoltarea strategiei culturale a orașului în ultimii ani și la pregătirea proiectului de candidatură am simțit că sunt câteva aspecte prioritare pentru activitatea culturală a Clujului. Între acestea aș menționa nevoia de mai multă colaborare între sectorul public și cel privat. Ne-am bucura să existe generozitatea de resurse pentru ca instituțiile culturale din Cluj să își permită să facă mai multe co-producții internaționale”, a mai spus Rarița Zbranca.
Clujul va candida la titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021 cu alte orașe din România care și-au anunțat public candidatura și care, mai mult sau mai puțin și-au promovat această cadidatură. Acestea ar fi: Timişoara, Craiova, Iaşi, Braşov, Arad, Baia Mare, Brăila, Suceava, Târgu Mureş şi Sfântu Gheorghe. Lor li se adaugă și București. „Nu a fost o decizie neînțeleaptă din partea Bucureștiului să candideze. Ei s-au mobilizat târziu, dar tipul de coeziune nu este ușor repetabil. Din perspectiva asta cred că au știut să folosească procesul de pregătire pentru a obține ceva important pentru oraș. Asta merită să subliniem și la Cluj. Oricare dintre orașe va deveni Capitală Culturală, această pregătire a fost o lecție. Deja am câștigat un teritoriu destul de mare”, a precizat Rarița Zbranca. Referitor la celelalte orașe candidate, Florin Moroșanu consideră că Iași și Cluj nu sunt singurele orașe care ar merita și ar putea obține acest titlu, având în vedere că filozofia proiectului s-a schimbat foarte mult în ultimii ani. „Din fericire și din nefericire câștigă orașe care au nevoie de acest titlu pentru a se dezvolta din punct de vedere social, cultural și economic. Dacă ne uităm în istoria recentă a ultimilor ani vedem că orașe mari, deși s-au străduit, nu au reușit să câștige acest titlul. Este important ca toate orașele din țară să aibă șanse egale”, a spus Florin Moroșanu

Dintre acestea, orașele cu cele mai vizibile și actualizate pagini de Facebook dedicate proiectelor de candidatură sunt: Timișoara (peste 30.000 de like-uri), Iași (peste 10.000 de like-uri), Cluj 2021 (peste 10.000 de like-uri), Craiova (peste 8.000 de like-uri), București 2021 (peste 5.700 de like-uri, Brașov 2021 (peste 3.600 de like-uri), Sf. Gheorghe (peste 3.000 de like-uri), Brăila (peste 3.000 de like-uri).

Următoarea etapă în programul candidaturii va fi perioada 7-10 decembrie (Întâlnirea de preselecţie şi adoptarea listei scurte a oraşelor preselectate) când va avea loc susținerea aplicației în fața unui juriu internațional format din 12 persoane, zece membri aleși de către instituțiile UE și două persoane nominalizate de Ministerul Culturii.