Modelul Plovdiv: Capitală Culturală pe cartea sincerității

Multe se pot imputa primarilor de municipii din România, dar cu siguranţă nu şi abilitatea de a mirosi beneficiile potenţiale ale intrării de fonduri în urbe. Aşa se explică de ce nu mai puţin de 12 oraşe din România şi-au depus candidatura la titlul de „Capitală culturală europeană 2021”, edilii lor visând să le intre pe mână o sumă comparabilă cu cele 50 de milioane de euro investiţi de la bugetul de stat pentru reabilitarea Sibiului, capitală culturală în 2007

Al doilea oraș al Bulgariei, Plovdivul, a fost desemnat anul trecut să fie Capitală Culturală Europeană în 2019. Pe lista scurtă a orașelor candidate s-au mai aflat capitala, Sofia, cel mai important oraș de coastă al Bulgariei, Varna, și orașul cu cea mai mare încărcătură istorică pentru Bulgaria, Veliko Târnovo.

Radostina Gheorghieva, unul dintre managerii proiectului Plovdiv 2019 declara în noiembrie 2014, pentru Transilvania Reporter, că inițiativa de a candida s-a manifestat de jos în sus, pornind de la un grup de persoane interesate – artiști, oameni de cultură, antreprenori etc. – care s-au întâlnit și au decis că orașul trebuie să candideze pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în 2019. „S-au organizat de unii singuri și apoi au convins municipalitatea că ar trebui să ne înscriem oficial în competiție. După ce municipalitatea a fost convinsă că Plovdiv ar trebui să candideze pentru titlul de Capitală Culturală Europeană, s-a constituit o fundație independentă, care a devenit organizația ce a gestionat toate etapele candidaturii și gestionează mai departe procesul”, a detaliat Radostina Gheorghieva.

În mare măsură, același tipar l-a urmat până acum și candidatura Clujului. De la o adunare informală de intelectuali s-a născut Asociația Cluj Capitală Culturală Europeană, care a gestionat și va gestiona programul. În plus, cele două orașe – asemănătoare atât ca dimensiuni cât și din punctul de vedere al rolului intelectual, social, economic și politic pe care care îl joacă în țările lor – au beneficiat și beneficiază de consultanța oferită de firma de specialitate Acultos, din Germania, Aceasta este condusă de Oliver Scheytt, cel care a coordonat programul Essen 2010.

Similitudinile nu se opresc aici. La fel ca și Clujul, Plovdivul a organizat grupuri focus, dezbateri publice, atât cu simpli cetățeni cât și cu persoane active în domeniul cultural. În urma acestora, s-a creionat un program general, care apoi a fost dezvoltat pe mai multe linii directoare, explică Radostina Gheorghieva.
Programul general al Plovdivului se numește „Împreună”, și are patru platforme „Fuse”, „Revive”, „Transform” și „Relax”. La fel, Clujul are un program general, dezvoltat în cinci linii principale: „Wonder”, „Explore”, „Activate”, „Share”, „Trust”.

„Părerea mea este că am prezentat juriului unui proiect foarte bun, de care ei au fost impresionați. Dar, ceea ce au menționat (membrii juriului – n.r.) pe parcursul prezentării și a sesiunii de întrebări și răspunsuri a fost că au foarte impresionați de cât de cinstiți am fost. Pentru că noi nu am încercat să ascundem problemele pe care orașul le are, ba, dimpotrivă, le-am evidențiat și am prezentat proiecte specifice pentru fiecare, prin care sperăm să ajutăm la rezolvarea lor”, a mai spus Radostina Gheorghieva.

Viitoarele Capitale Culturale Europene

2016: San Sebastian (Spania) și Wroclaw (Polonia)
2017: Aarhus (Danemarca) și Paphos (Cipru)
2018: Leeuwarden (Olanda) și Valetta (Malta)
2019: Matera (Italia) și Plovdiv (Bulgaria)
2020: Un oraș din Irlanda și unul din Croația
2021: Un oraș din Grecia și unul din România

Orașele secunde ale României și Bulgariei au același consultant pentru programul de Capitală Culturală Europeană. Plovdivul a câștigat deja.