La Capitala Culturală se candidează cu duzina

Multe se pot imputa primarilor de municipii din România, dar cu siguranţă nu şi abilitatea de a mirosi beneficiile potenţiale ale intrării de fonduri în urbe. Aşa se explică de ce nu mai puţin de 12 oraşe din România şi-au depus candidatura la titlul de „Capitală culturală europeană 2021”, edilii lor visând să le intre pe mână o sumă comparabilă cu cele 50 de milioane de euro investiţi de la bugetul de stat pentru reabilitarea Sibiului, capitală culturală în 2007.

Numărul candidaturilor am fost obligaţi să-l aflăm din surse neoficiale, deoarece Ministerul Culturii refuză să-l comunice la patru zile după expirarea termenului de depunere a dosarelor. Secretomania nefirească din ministerul care a centralizat candidaturile poate avea drept cauză incompetenţa funcţionarilor însărcinaţi cu comunicarea publică, dar nu este exclus ca ea să mascheze interese nelegitime.

Înainte de depunerea dosarelor, scandaluri cu iz de corupţie au ieşit la iveală în Iaşi, Craiova şi Timişoara; edilii celor trei oraşe au fost acuzaţi de cheltuirea netransparentă, chiar dubioasă, a banului public în acţiunile de promovare a candidaturilor. Dacă menţionăm că primarii a două oraşe din lista lărgită de candidaturi sunt deja arestaţi şi că DNA îi investighează pe alţi doi, şansa Clujului de a intra pe lista scurtă care va fi stabilită la sfârşitului anului sunt mari cu condiţia ca oraşul să fie pe mai departe ferit de scandaluri.

De altfel, Clujul pare să fie cotat de specialişti cu prima şansă de a fi nominalizat să însoţească un oraş din Grecia în acţiunea „Capitală culturală europeană 2021”. Programul Clujului nu iese neapărat în evidenţă, dar cei care îl gestionează au avut inspiraţia să angajeze o casă de consultanţă germană care a câştigat până acum două capitale, Essen 2010 şi Plovdiv 2019.

Cine sunt competitorii din cursa pentru CCE 2021

Cele douăsprezece oraşe care şi-au depus dosarele de candidatură au ales sloganuri şi proiecte din cele mai diverse, unele mai inspirate, altele prea puţin lucrate. Transilvania Reporter vă prezintă sintetic tabloul celorlalte 11 aspirante la titlul de Capitală Culturală Europeană 2021.

Brașov – „Europa Corona”

Municipiul Brașov și-a depus oficial candidatura pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, urmând să intre în competiție sub sloganul „Europa Corona”. „Cu siguranță brașovenii anului 2021 vor avea multe lucruri de împărtășit Europei și o viață mult mai plăcută, lansând acest concept și acest slogan, „Europa Corona”. Să fii Corona culturii europene într-un an este ceva extraordinar și România se va mai întâlni cu această șansă doar în anul 2035. Corona este numele sub care a fost atestat documentar pentru prima oară Brașovul, în anul 1235. Este numele începutului Brașovului multicultural, Istoriei și Tradițiilor. Dar poate să fie și un nume pentru viitor, pentru un început de istorie numit “Brașov-Capitală Europeană a Culturii”, a declarat istoricul Nicolae Pepene, care a redactat dosarul de candidatură, alături de echipa de proiect formată din cinci persoane, potrivit Agerpres.

Timișoara – Luminează orașul prin tine

Şi Timișoara a depus la Ministerul Culturii dosarul de candidatură pentru titlu de Capitală Europeană a Culturii 2021. Conceptul și sloganul cu care orașul de pe Bega va fi reprezentat în concurs este „Luminează orașul prin tine”. Pentru susţinerea programelor culturale aferente acestei candidaturi în următorii ani primăria a alocat 20 de milioane de euro.

Craiova – „Play IntenCity”

Municipiul Craiova s-a înscris oficial în competiția pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, iar sloganul sub care candidează este „Play IntenCity”. Potrivit unui comunicat al Asociației Craiova Capitală Europeană a Culturii 2021, cuvântul „play” din limba engleză are mai multe sensuri, iar „IntenCity” a fost inventat special pentru Craiova, este înregistrat ca marcă și are semnificația orașului în care se trăiește și se face totul cu intensitate.
„Sloganul „Play IntenCity” este sloganul care se potrivește cel mai bine craiovenilor, în special, și oltenilor, în general. Celor care gândesc, acționează și se mișcă foarte repede. Conceptul Play IntenCity este despre viață trăită la intensitate maximă, despre lucruri făcute cu și din pasiune, despre oameni cu neliniști creatoare, purtători ai unui tezaur cultural valorificat la scară europeană, ce-și trăiesc prezentul și își construiesc viitorul într-o Europă a tuturor”, afirmă Lia Olguța Vasilescu, primarul municipiului Craiova.

Târgu-Mureş – „Learning hub”

Asociația „Târgu-Mureș 2021” a finalizat întocmirea dosarului de candidatură a municipiului Târgu Mureș pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 și l-a înregistrat oficial la minister. Potrivit lui preşedintelui CJ Mureş, Ciprian Dobre, depunerea dosarului este doar încheierea unei etape preliminare, iar municipiul Târgu Mureș, susținut de orașele Sighișoara și Sovata, și-a pregătit candidatura în mai puțin de 70 de zile. „A fost cel mai provocator proiect în care echipele noastre, a Primăriei Târgu Mureș, a CJ Mureș au lucrat până acum. Pe de altă parte, a fost un exercițiu de comunicare între echipe, un exercițiu de comunicare și de împletire a tuturor comunităților, a fost poate pentru prima dată când, de la egal la egal, cele două majorități al Târgu Mureșului și ale județului Mureș. Românii și maghiari au lucrat împreună pentru ca Târgu Mureșul să fie capitală europeană a culturii’, a spus Ciprian Dobre. El a precizat că sloganul general al proiectului este „Târgu Mureș, the learning hub”. Bugetul operațional al proiectului este de 32, 5 milioane de euro, potrivit Agerpres.

Sfântu Gheorghe – i2021

Municipiul Sfântu Gheorghe a depus către Ministerul Culturii proiectul pentru candidatura la acest titlu. Coordonatorii proiectului au ales ca slogan „i2021”, iar ca temă centrală identitatea individuală şi comunitară în jurul căreia vor construi celelalte programe, pornind de la specificul municipiului Sfântu Gheorghe, unde o minoritate naţională, respectiv cea maghiară, este majoritară din punct de vedere numeric. Aceştia şi-au propus să promoveze diversitatea culturală, să faciliteze cunoaşterea reciprocă între etnii, să evidenţieze valorile comune, să întărească sentimentul de apartenenţă a cetăţenilor la un spaţiu cultural comun şi să creeze coeziune socială prin intermediul limbajului universal al artei şi culturii. În opinia lor, programul este de mare actualitate şi va avea un impact pozitiv asupra cetăţenilor, care îşi vor percepe mai bine propria identitate etnică şi vor accepta mai uşor identitatea altora, prin urmare, prin reducerea tensiunilor generate de necunoaştere, neînţelegere şi neacceptare, va rezulta o „societate mai deschisă şi mai primitoare”.

Arad -„Look out Europe”

Şi Aradul şi-a depus dosarul de candidatură pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii. „Este o zi importantă pentru Arad, o zi de bucuriei, pentru că abia acum ne înscriem la modul real în această competiție care va avea ca finalitate creșterea calității vieții în Arad. Am crezut și credem că orașul nostru poate concura fără inhibiții cu oricine din România. Aradul poate fi în 2021 Capitală Europeană a Culturii” a declarat Andrei Ando, directorul executive al Asociației Arad 2021, potrivit Agerpres. Aradul se angajează în perspectiva anului 2021 într-un proiect de schimbare radicală a vieții în oraș, la nivel de relații interumane, implicare cetățenească, dezvoltare instituțională, punând cultura în centrul preocupărilor sale. Sloganul sub care oraşul candidează este „Look out Europe”.

Iaşi – Switch On 2021!

Switch on/ Comută este sloganul oficial al Iaşului în această competiţie. Celelalte elemente simbolice sunt: imaginea Palatului Culturii, motto-ul „Interfaţa răsăriteană a culturii europene” şi logo-ului constituit din lucrarea „Cronos” a artistului plastic Felix Aftene. „Indiferent ce vor hotărî experţii, Iaşul este şi va rămâne un centru european, o lume a culturii de elită, dar şi o lume a culturii deschise către comunitate. Poate vă întrebaţi de ce vrem să schimbăm faţa Iaşului, care este deja un centru al culturii, cu un public educat, rafinat. Pentru că dincolo de performanţa culturală, este nevoie ca oferta culturală să se deschidă către comunitate, să rezoneze şi în zonele mai puţin favorizate ale oraşului”, a spus Florin Cîntic, directorul artistic al proiectului „Iaşi – Capitală Europeană a Culturii”, potrivit ziarulevenimentul.ro.

Suceava – „Inspiră, imaginează, simte”

„Inspiră, imaginează, simte” este sloganul cu care municipiul Suceava candidează pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii-2021. Bugetul pentru acest proiect este de aproxiamtiv 25 de milioane de euro iar reprezentanții municipalității spun că pregătesc numeroase surprize care, în final, să convingă juriul că orașul din inima Bucovinei merită acest titlu.

Baia Mare se vrea feminină

Baia Mare și-a depus dosarul de candidatură la titlul de Capitală Cultarală Europeană și, potrivit spuselor primarului Cătălin Cherecheș, orașul mizează pe feminitate. „Prin acest demers, suntem aproape de valorile europene. În acest moment, în componența conducerii Fundației Baia Mare 2021 sunt doar femei. Mizez pe faptul că feminitatea își va aduce aportul în această inițiativă, care ne onorează, cât și în dezvoltarea culturală a orașului nostru”, se arată într-un comunicat de presă al primăriei băimărene. Andreea Ciortea, nominalizată ca Director Executiv al Fundației Baia Mare 2021, a fost manager de proiect în Centrul Cultural German Sibiu și a implementat o serie de proiecte culturale în cadrul acțiunii Sibiu Capitală Culturală Europeană 2007.

Bucureşti… va urma

Capitala României, București, a depus și ea dosarul de candidatură în data de 9 octombrie și, pe site-ul dedicat acestui proiect a anunțat că prezentarea oficială a candidaturii va fi realizată într-un cadru festiv, în perioada imediat următoare. În cazul în care Bucureștiul va obține acest titlu, specialiștii care s-au ocupat de candidatură estimează că turismul în oraș va crește cu 12% în anul 2021.

Brăila – „Cultura cuantică”

Brăila are una dintre cele mai „pestrițe” candidaturi și se numără printre orașele care au depus dosarul la Ministerul Culturii. Sloganul proiectului este „Cultura cuantică”. „Prin proiect am ales să depăşim universul de astăzi al lui „Digital Culture” și să creem un altul, să spargem granițele comunicării convenționale prin social media și să oferim o lume reală în care cele patru „dimensiuni cuantice” ale proiectului se întâlnesc cu umanitatea, frumosul, arta şi cultura. Brăila Quantum Culture 2021 va demonstra că visele celor care ies astăzi cu bunicii în parc, care sunt astăzi la grădiniță, pe băncile școlii sau în amfiteatrele universităților, pot deveni realitate! Noi, europenii care muncim și trăim într-un spațiu în care Orientul și Occidentul nu se înfruntă, ci se completează într-un incredibil mozaic social de sute de ani, putem să oferim o soluție în acest început de secol la binecunoscutele probleme, transmiţând spre semenii noştri cuante culturale”, spun reprezentanţii echipei care a realizat proiectul de candidatură.