Vinetele albe cuceresc piețele clujene

Vinete din Grădina lui Vlad

Un produs ce poate fi văzut tot mai des pe tarabele producătorilor locali este vânăta albă, deși cei care o cultivă mărturisesc că îți trebuie puțin curaj pentru a face acest lucru, întrucât lumea este destul de sceptică. „Producătorii locali nu prea doresc să cultive vinete albe. Semințele sunt de 100 de ori mai scumpe decât pentru cele normale. Noi am cumpărat semintețe și am zis să încercăm să vedem dacă au priză sau nu pe piața clujeană. Au ieșit, a fost chimie între vinete și pământul nostru. S-au făcut bine deși semințele sunt importate din Italia. Cine le cunoaște, cine le consumă de câțiva ani, vine deja la sigur. Știu că noi avem și ne caută pentru asta. Ne promovăm mai mult în piețele volante, la târguri, dar și pe Facebook. Avem o pagină, Grădina lui Vlad, unde postăm fotografii cu vinetele în toate stadiile de creștere. Lumea vrea să guste. Poate de aceea promovarea de la piață e mai bună ca cea online. Acolo degeaba spunem noi că sunt bune dacă lumea nu gustă. De obicei oamenii sunt sceptici, dar după ce încearcă o dată, revin și a doua oară”, spune Vlad Măcicășan, un producător local.

Grădina lui Vlad conține, pe lângă vinetele albe și un soi aparte de vinete, acoperite pe alocuri cu un verde fosforescent. „Sunt coapte și acestea. Așa este coaja lor mai specială, dar de bune, sunt foarte bune”, spune soția lui Vlad în timp ce arată cumpărătorilor o vânătă coaptă, tăiată în jumătate pentru a i se putea observa miezul alb, numai bun de pus pe jar. „Noi nu suntem experți, nu avem studii în domeniu, dar ne străduim ca grădina noastră să fie îngrijiă. Și eu și soțul avem un alt serviciu, ne ocupăm de agricultură pentru a face un ban în plus. Ne place. Avem clienți fideli atât pentru vinetele albe, cât și pentru cele negre, iar uneori aceștia vin să își prăjească vinetele în curtea noastă, pe grătar. Suntem bucuroși când putem ajuta”, povestește doamna Măcicășan.

Vinete albe din semințe românești

Un alt stand, o altă poveste. Doamna Adriana Turcu își aranjează frumos legumele provenite din grădina proprie. Este îmbrăcată în ie și poartă un șorț asortat. Are două ajutoare tinere, harnice, numai bune de măritat, după cum spune chiar ea. Standul, viu colorat, îți face cu ochiul. În mijloc sunt așezate vinetele albe. Cu ce sunt speciale aceste vinete? Provin, ca toate produsele expuse aici, din semințe 100% românești. O gură de aer românesc printre hidridele străine, forțate să se adapteze la pământul nostru. Doamna Turcu cultivă vinete albe de trei ani în comuna Mihai Viteazu. Începutul a fost timid: acum trei ani vinetele albe erau o raritate. Producătorii nu știau exact ce condiții să le ofere, iar cumpărătorii erau mai mult decât sceptici văzând vinetele „decolorate”.

Adriana a prins curaj după ce a urmărit o emisiune la TV despre acest tip de vinete. „Ne-am străduit mult să facem aceste vinete cunoscute, în primul rând pentru că este voba de o sămânță românească, adusă de la centrul de cercetare de la Buzău. Nu e o sămânță adusă din străinătate, pentru că și noi românii avem oameni de știință care chiar fac lucruri bune. Faptul că este o sămânță românească se vede și prin faptul că aceste vinete nu cresc foarte mari, dar sunt foarte aromate, gustoase, sănătoase, au o tentă ușoară de alună, au un miez foarte consistent, nu conțin atât de multă apă, iar când vine vorba cojit, se dezlipește coaja foarte, foarte ușor. Ce m-a determinat să cultiv vinete albe? Am următit o emisiune televizată unde am aflat de acest institut de la Buzău. Un cercetător vorbea despre aceste vinete. Din acel moment am devenit tot mai interesată de vinetele albe. Am intrat pe internet, am citit, am văzut că sunt și foarte sănătoae și am zis să încerc și eu. În primul an lumea era reticientă, dar cei care au început să le consume, au renunțat pur și simplu la cele negre”, povestește Adriana.

Cu toate că necesită mai multă atenție decât vinetele „clasice”, Adriana este de părere că merită orice efort. Aceasta le folosește în gospodăria proprie, în special la zacuscă. „Acest tip de vinete nu poate fi niciodată amar, nici măcar în condiții de secetă. Sunt ideale pentru zacuscă, dar și pentru salată de vinete. Eu am renunțat la vinetele negre”, spune aceasta.

Pe cultura din comuna Mihai Viteazu cresc aproximativ 3.000 de plante: 2.500 afară și 500 în sistem protejat. Pentru a nu folosi substanțe chimice, Adriana folosește un truc: „Pentru a proteja vinetele albe de gândacii de colorado, le cultivăm intercalate cu busuioc. Ele nu suportă prea multe tratamente în comparație cu celelalte. Busuiocul alungă gândacul de colorado, principalul dușman al vinetelor albe, iar așa toată lumea e fericită. Plus că avem și busuioc mai mult”, povestește aceasta.

„Lumea s-a săturat de plastic”

Pe taraba colorată putem vedea diferite tipuri de roșii: galbene, portocalii, roz. Adriana ne lămurește rapid: „Toate provin din semințe românești. Am încercat să ne întoarcem la vechiile semințe, la soiurile de demult. Cultivăm și hibrizi, dar am ajuns la concluzia că lumea s-a cam săturat de plastic. Există totuși o problemă cu care ne confruntm în continuare. Oamenii vor ca roșiile să fie tari. Noi am încercat pe cât posibil să le explicăm că roșile tari nu sunt neapărat și bune. Ceea ce le face să fie tari este pielița specifică hibrizilor. Soiurile românești sunt într-adevăr moi la atingere, dar gustoase. La gust nici nu se compară cu celelalte”, spune aceasta.

De Zilele Recoletei, Adriana a refuzat să vândă hibrizi. „Nu am pe masă niciun hibrid. Le cultivăm, dar țin neapărat ca din când în când să nu aduc așa ceva. Dorim să promovăm ceea ce e într-adevăr bun și românesc. Hibrizii provin din semințe importate din afară: Olanda, Franța, mai nou ne-am îndreptat spre Israel. Ne-am plimbat cam peste tot după semințe. Ale noastre nu necesită atâta tratament, atâtea chimicale, pentru că sunt învățate în pământul nostru. Hibrizii nu sunt adaptați pământului românesc, iar pentru a-i menține trebuie să le dai îngrășăminte, insecticide, calciu și așa mai departe. Eu am spus întotdeauna: așa cum omul sfințește locul, așa și produsul sfințește pământul. Unui produs originar din pământul meu îi va plăcea mult mai mult aici, la mine acasă, decât unei semințe aduse de peste mări și țări. Sper ca oamenii să înțeleagă acest lucru”, spune aceasta.

Adriana a observat de-a lungul timpului că tinerii sunt cei care se îndreaptă tot mai mult spre produsele tradiționale românești. „Am observat la tineret o schimbare în comportament, ceea ce înseamnă că tineretul citește mult, se documentează, interacționează altfel și este mult mai îndreptat spre tradițional. Cel puțin asta am văzut în piață și la tâgurile la care particp. Cei în vârstă sunt mult mai reticienți și caută legumele frumoase, tari, dar fără gust. Aspectul primează pentru aceștia. Ei argumentează că nepotul sau fiul nu le mănâncă așa, dar culmea, când vine nepotul sau fiul la piață, aceștia își aleg tocmai roșiile tradiționale, cu pete, nu atât de frumoase ca cele hibride, dar extrem de gustoase”, este de părere aceasta.

„La un târg din București am observat că olandezii furau formele roșiilor noastre. Doar cu forma vor rămâne. Gustul nu au cum să îl reproducă. Arată ea a roșie românească, dar coaja tot hihridă va rămâne”, Adriana Turcu, producător local.