Nu ratați nou număr Transilvania Reporter „Așteptându-i pe sirieni”

Clujenii care privesc cu spaimă posibila apariţie în oraş a refugiaţilor sirieni au motive să fie surprinşi aflând că, în fapt, convieţuiesc de mult timp şi în armonie cu mii de musulmani.  Dacă nu punem la socoteală cetățenii Republicii Moldova şi îi identificăm după religie şi nu după cetăţenie, musulmanii  formează comunitate de străini din Cluj.

Dezvoltarea oraşului din ultimii ani a atras în Cluj oameni care caută oportunităţi de muncă, mulţi dintre ei originari din ţări mai bogate decât cele ale Orientului Mijlociu. Vorbind despre o eventuală repartizare a imigranţilor relocaţi din ţările U.E., un cunoscut istoric afirmă că populaţia Clujului este pregătită să primească şi să integrezecâteva sute dintre ei, cu atât mai mult cu cât există o comunitate destul de consistentă de musulmani, iar oraşul e unul multicultural.

Discuţiile despre o posibilă relocare a imigranţilor musulmani în oraş vor deveni de actualitate atunci când va fi cunoscut numărul total de imigranţi ce va reveni României. Până atunci, se constată că geografia salvează din nou România de invazia orientală. Traseul migraţiei urmează ruta pe care au ales-o şi otomanii în Evul Mediu în drum spre Viena.  Aflate în calea Semilunii, părţi din Ungaria şi Croaţia au devenit paşalâc turcesc, lucru ce nu s-a întâmplat cu ţările româneşti.

Fortăreaţa Europa este din nou asediată şi îşi închide graniţele, în parte şi ca o consecinţă a propriei inacţiuni în criza siriană. Acum aproape patru ani, 50 de sirieni manifestau în Cluj cerând intervenţia Occidentului pentru oprirea violenţelor regimului Bashar Al-Asad. Acest lucru nu s-a întâmplat şi iată-i pe sirienii clujeni în situaţia de a aştepta să le vină rudele într-o vizită forţată şi prelungită.

Sumarul ediției:

ACTUALITATE. Ungurii pun gard la granița cu România. Soldaţi, poliţişti şi ingineri ungari au început miercuri să marcheze locul pe unde va trece gardul care va fi construit de Ungaria pe un segment al frontierei cu România, în continuarea celui de la graniţa cu Serbia, pentru a opri fluxul de imigranţi, relatează Reuters în pagina electronică. Coaliţia Democrată, aflată în opoziţie în Ungaria, a denunţat planul Guvernului ungar de a construi gardul metalic.

AFACERI PUBLICE. Opera clujeană a împlinit 40 de ani de la ultima renovare. Prinde jubileul? Faptul că imobilul în care își desfășoară activitatea Teatrului Național Român Cluj-Napoca și Opera Națională Română Cluj-Napoca este serios afectat de trecerea timpului nu mai este un secret. Faptul că deși în 2008 Ministerul Culturii a aprobat restaurarea clădirii, banii n-au mai ajuns la Cluj, la fel. Toate amenajările realizate în ultima perioadă au fost realizate cu bani proveniți din donații. (Maria Man)

DOSAR. Geografia și sărăcia salvează România

• Imigranții din Turnul Babel al Clujului. Chiar dacă pare greu de crezut, străinii vin în România și pentru a munci. Până să ne îmbătăm cu apă rece însă, e bine să știm că în cele mai multe cazuri este vorba despre tineri aflați în căutarea unor experiențe noi sau studenți care vor să câștige bani de buzunar pe perioada vacanței. Așa se face că și Clujul are imigranții săi, pe la terasele ce până mai ieri erau însorite sau ascunși bine în sediile multinaționalelor care au filiale în România și clienți pe tot mapamondul. O astfel de companie este Sykes, un adevărat Turn Babel în care lucrează români, sârbi, italieni, greci, croați sau germani. (Radu Hângănuț)
• Lucian Nastasă Kovacs: „Clujul ar fi pregătit să primească sute de imigranţi musulmani”. Istoricul Lucian Nastasă Kovacs crede că populaţia Clujului este pregătită să primească şi să integreze imigranţi din valul care asaltează acum Europa, cu atât mai mult cu cât aici există deja o comunitate destul de consistentă de musulmani, iar oraşul e unul multicultural. (Marius Avram)
• „Emigranții” lui Sławomir Mrożek, aduși la Cluj. La începutul lunii iunie, Studio-ul „Art Club” a Teatrului Național din Cluj a fost gazda premierei unui spectacol în care experiența marginalizantă a propriului exil a fost transpusă în duelul dintre doi protagoniști, unul fiind însuși regizorul spectacolului. Povestea celor doi exilați se petrecea într-un subsol aglomerat, în care țevi groase de la canalizarea zgomotoasă a imobilului serveau și de locuri pentru spectatori. Două paturi incomode și o masă din scândură noduroasă completau spațiul sărăcăcios în care partiturile dificile erau susținute de actorul Matei Rotaru și regizorul Tudor Lucanu. „Emigranții” are la bază textul polonezului Sławomir Mrożek, din 1974. (Cristina Beligăr)

CULTURĂ. Premieră la Teatrul Național din Cluj: „Agamemnon” sau despre ororile lumii contemporane: clișee, kitsch și goana la supermarket. Regizorul Andrei Măjeri revine la Teatrul Național din Cluj cu o nouă montare, de data aceasta a textului „Agamemnon” de Rodrigo García, unul dintre cei mai radicali dramaturgi ai secolului XXI, denunțător al dezumanizării și al consumismului contemporan. Spectacolul are premiera în data de 16 septembrie, are durata de o oră și zece minute, iar din distribuție fac parte actorii Miriam Cuibus, Sorin Leoveanu și Sânziana Tarța. (Cristina Beligăr)

Sânziana Tarța, actriță: În teatru și în viață, dacă nu riști, nu vei ajunge nicăieri. S-a născut în Satu Mare, a urmat două facultăți în București și astăzi este stabilită în Cluj fiind angajata Teatrului Național clujean începând cu anul 2014. Ar vrea să creadă că încă există conceptul de solidaritate în interiorul trupelor de teatru și că orgoliile între actori sunt abandonate undeva la intrarea în sala de repetiții. (Cristina Beligăr)

REPORTAJ. Parking Plus și Smart Access Box, duo-ul de aplicații care rezolvă problema parcărilor. Să te deplasezi cu mașina pe străzile Clujului este, în ultimul timp, o aventură la care doar cei curajoși și răbdători ar trebui să se înhame. Lucrările de reabilitare a principalelor artere au reprezentat ultima lopată de pământ pe mormântul traficului din oraș în care, paradoxal, există chiar și probleme mai mari: locurile de parcare. În întreg municipiul există 40.000 de locuri de parcare și aproximativ 150.000 de automobile. (Radu Hângănuț)

TINERII CLUJULUI. Tinerii Clujului. Alexandru Rotar, arhitect și co-organizator Dream Hack:„Nu aș da Clujul pentru alt oraș din România”. La 26 de ani, Alexandru Rotar este tânărul care va aduce la Cluj cel mai mare Festival digital din România, DreamHack Cluj-Napoca, transformând astfel Capitala Tineretului, timp de patru zile, într-un univers al sporturilor electronice.  (Cristina Beligăr)

COMUNITATE. Povestea din spatele brandului.Primul serviciu de cumpărături la domiciliu din Cluj. Avantaj Delivery este primul și singurul serviciu de livrare a cumpărăturilor la domiciliu din Cluj-Napoca. Construit pe o idee simplă, business-ul dezvoltat de Roxana Oltean este tot mai apreciat de companiile din Cluj, în special de cele de IT, dar și de tot mai multe persoane fizice care mărturisesc că acest serviciu provoacă dependență. (Maria Man)

CINEMA. Sfârșit de an la cinema. Ce filme vedem până în decembrie. Sfârşitul de an se anunţă foarte bogat în filme bune – sau, cel puţin, foarte aşteptate. Vom avea o nouă producţie Pixar, episoade noi din aventurile lui James Bond sau ale curajoasei Katniss Everdeen, îi vom revedea pe Johnny Depp, Brad Pitt & Angelina Jolie (în acelaşi film!), Robert DeNiro, Matt Damon şi mulţi alţi actori de primă mână. Revine pe marile ecrane „Războiul stelelor”, iar cei mai mari regizori îşi prezintă noile producţii – Quentin Tarantino, Steven Spielberg, Ridley Scott, Oliver Stone… Aşa arată, pe scurt, sezonul septembrie – decembrie în cinematografe. Să le luăm pe rând. (Mădălina Kadar)

SPORT. Toamna nu se numără … medaliile. Fiecare toamnă este anotimpul în care suporterii își fac calcule, renasc speranțele, se făuresc noi vise de performanță la Cluj. Cele mai multe competiții pornesc la drum toamna, iar altele sunt deja în plină desfășurare. Nu mai e ca pe vremuri, dar la câteva discipline sportive Clujul încă respiră, chiar dacă termenul de performanță se mai aplică în puține cazuri. Ultima săptămână a fost un exemplu elocvent la ce nivel au ajuns echipele care altădată umpleau tribunele. Cu o singură excepție, CFR Cluj care a triumfat la București în fața lui Dinamo, toate celelalte echipe clujene au înregistrat eșecuri pe linie, indiferent că a fost vorba despre competiții oficiale, sau amicale. (Patrice Podină)