„Jurnalist în România” din patria-soră, Moldova: „Mulți moldoveni sunt speriați de români”

Deși sunt despărțiți doar de Prut și câteva formalități vamale, românii și moldovenii din Republica Moldova află unii de alții doar de 1 Decembrie, zi în care în mod tradițional se pune de obicei și problema unirii. După ce dezbaterile se încheie, românii se întorc la problemele lor, în timp ce moldovenii mai aud de România doar din poveștile părinților și de la televizor. Iar jurnalismul are aceleași suferințe peste tot: lipsa independenței, influențele politice, lipsa banilor. Este deci și cazul Republicii Moldova, de unde 13 jurnaliste au venit în România, la Cluj-Napoca, în cadrul proiectului „Jurnalist în România”. Alături de colegii lor de la televiziunea publică din România au filmat reportaje iar la final au fost premiate și ne-au împărtășit câteva aspecte despre scurta lor experiență în presa românească dar și despre ce înseamnă munca de jurnalist în țara lor.

„Jurnalist în România” s-a numit proiectul care a adus de peste Prut 13 jurnaliste tinere și entuaziste care, în colaborare cu colegii din TVR, au realizate reportaje în Cluj-Napoca, Alba Iulia sau Bistrița pe teme de ecologie, multiculturalitate sau turism.

La proiect a participat și Anna Glușco, prezentatoarea știrilor în limba rusă de la postul public de televiziune Moldova 1. „Un fel de Andreea Esca a Republicii Moldova”, am stabilit la mijlocul interviului din nevoia de a-i găsi un corespondent în piața media din România. Proiectul a purtat-o în localitatea Săvădisla din județul Cluj, acolo unde a realizat un reportaj despre o pensiune contruită cu bani europeni. A rămas uimită de profesionalismul colegilor români, dar și de felul în care aceștia își fac meseria în ciuda tuturor dificultăților cu care se confruntă.

„A fost un proiect minunat. Sunt reporter și prezentatoare pentru redacția rusă și mi-a plăcut proiectul pentru că am vorbit doar în limba română o săptămână întreagă. Nu a fost un proiect în care doar am bifat niște activități. Nu, ne-am făcut prieteni și am văzut cum lucrează niște oameni profesioniști, chiar dacă au resurse puține. Comparativ, noi avem aparatură mai bună decât TVR, dar nu reușim să realizăm materiale la fel de bune”, crede Anna.

„E greu să schimbi ceva. Când cineva are cinci televiziuni, ce poți face cu un blog? În plus, în Moldova sunt retransmise foarte multe canale și emisiuni ale televiziunilor din Rusia. 70% sunt canale în limba rusă și asta e grav, mai ales în contextul problemei cu limba română”, Anna Glușco, prezentatoare Moldova 1.

Jurnaliștii moldoveni descoperă curajul

Cu o română tipic moldovenească învățată totuși exemplar în doar câteva luni, Anna se arată impresionată de Cluj-Napoca. „Moldova este o țară minunată, dar România este chiar mai frumoasă”, spune cu zâmbetul pe buze tânăra de 25 de ani. Chiar dacă unirea României cu Republica Moldova rămâne în continuare doar un vis, sunt multe domenii în care pare că „ne-am unit” cu frații de peste Prut. Felul de a face jurnalismul și mai ales metehnele acestui domeniu sunt înspăimântător de asemănătoare, ne-am dat seama discutând cu Anna Glușco.

„Telelviziunea s-a dezvoltat foarte mult și au apărut multe televiziuni. Problema e că fiecare forță politică are măcar câte o televiziune, dar publicul nu realizează asta. A fost un proiect de lege care presupunea ca fiecare televiziune să spună cui aparține și pe cine susține. Nu s-a mai întâmplat. În campaniile electorale, fiecare își promovează partidul sau candidatul. Fiecare plătește și e susținut. În Moldova, jurnalismul este foarte ieftin”, spune Anna Glușco, prezentatoarea știrilor în limba rusă de la postul de televiziune Moldova 1.

Chiar dacă Anna lucrează pentru postul public de televiziune, problemele nu lipsesc.

„Și noi suntem dependenți de forța politică, pentru că suntem televiziunea națională. Dar sper să se schimbe ceva, pentru că televiziunea națională e cea care trebuie să rămână și să seteze o direcție, mai ales că și în Moldova televiziunile apar și dispar aproape fără să îți dai seama. Mai ales în perioada campaniilor electorale”, spune Anna.

Filme horror cu frații români

În Republica Moldova peste 70% dintre programele transmise la TV sunt în limba rusă, fiind de fapt preluări de la televiziunile din Rusia. Acesta este și unul dintre motivele pentru care limba română pierde teren în Moldova, deși, potrivit declarației de independență,  este limba oficială de stat. În plus, România nu beneficiază de o imagine prea bună în Republica Moldova, iar asta se datorează și campaniilor de presă ale mass-media rusești care „demonizează” Uniunea Europeană și Vestul, în general.

„Sunt moldoveni care nu știu limba română și cei care nu vorbesc limba română chiar se tem de români. E o teamă care vine din perioada războiului. Această frică e folosită de televiziunile în limba rusă pentru a-i speria și a-i prezenta pe români chiar și ca ocupanți. Când televiziunile din Rusia fac subiecte despre România sunt extraordinar de urâte”, spune tânăra jurnalistă.

Deloc paradoxal, moldovenii ajung să ia de bune „realitățile” prezentate de televiziunile rusești.

„Subiecte despre mizerie, despre sate sărace și ei spun că așa e în toată România. Uniunea Europeană e prezentată ca fiind falimentară, americanii sunt niște oameni răi și toate astea sunt crezute. Chiar și de părinții mei care sunt oameni cu școală, tata e inginer. Dar lor e e frică de români și nu știu niciun cuvânt în română”, explică prezentatoarea de la Moldova 1.

Cine sunt moldovenii?

Chiar dacă în Moldova trăiesc comunități mari de ucraineni sau bulgari, cei mai mulți dintre ei vorbesc limba rusă. Ba mai mult, unii nu își cunosc limba maternă. Anna este un caz tipic. S-a născut în orașul Kramatorsk din regiunea Donețk. Practic, ea este ucraineancă, dar în Moldova este percepută ca fiind rusoaică. Cu toate acestea, limba ucraineană nu îi este la îndemână, este prezentatoarea știrilor în limba rusă și recent, de când s-a mutat în Chișinău, a început să vorbească și limba română.

„Eu nu știu cine sunt. Sunt ucraineancă, dar în Moldova toată lumea mă ia drept rusoaică. Tata este din Cernăuți, mama din Donețk, bunica mea e bulgăroaică iar eu vorbesc limba rusă și trăiesc în Moldova. Nu înțeleg cine sunt. Și sunt foarte mulți în situația asta. Nu avem o identitate și îi vedem pe ruși ca fiind ai noștri. Am crescut ascultând ruși și trăind printre ei. Sunt moldoveni care spun că sunt cetățeni ai Uniunii Sovietice, pentru că a lipsit foarte mult contactul cu România”, adaugă Anna.

Cu astfel de dileme se confruntă toate minoritățile din Republica Moldova, ceea ce face ca problema unirii dintre România și Republica Moldova să fie cu atât mai utopică.

„Minoritățile nu își cunosc limba maternă. Bulgarii vorbesc limba rusă, în Găgăuzia vorbesc rusă și chiar mulți moldoveni nu știu decât limba rusă.  Minoritățile nu au nicio identitate. Sunt ruși de fapt. Rusia e mai aproape și România îi sperie”, explică Anna.

Problemele politice și economice îi țin pe moldoveni între dorința de unire și cea de supraviețuire, în contextul în care mare parte din economia Moldovei depinde de vecinul estic, Rusia.

„Avem pro-ruși și pro-europeni, doar că pro-europenii ar vrea să fie și cu Europa și cu Rusia pentru că fără Rusia, agricultura din Moldova moare. Sunt zone care se bazează doar pe exportul de legume, fructe sau vin și singurii care cumpără produsele sunt rușii. Moldovenii nu pot vinde în Uniunea Europeană pentru că nu respectă standardele. Suntem țară agrară și tot ce producem cumpără doar Rusia, astfel că suntem foarte legați de ei”, subliniază jurnalista.

Concluzia nu e deloc entuziasmantă. „Nu cred că unirea e posibilă. Republica Moldova este foarte divizată. În plus, sunt regiuni în care Lenin este sărbătorit. Eu am fost pionier și defilam prin oraș, chiar dacă asta se întâmpla în clasa a IV-a. În centrul orașului meu este statuia lui Lenin. Ce unire să faci?”, se întreabă Anna.