S-au asociat cu mult elan în urmă cu şase ani în Zona Metropolitană Cluj. Degeaba?

La pas prin metropola care nu e

Primarii comunelor care sunt membre în Asociația de Dezvoltare Intercomunitară – Zona Metropolitană Cluj sunt nemulțumiți de modul în care a fost implementat Planul integrat de dezvoltare pentru Polul de Creștere Cluj-Napoca – zona metropolitană 2009- 2015, dar cu toate acestea nu doresc să se desprindă, cel puțin deocamdată din această asociere, sperând ca Strategia de Dezvoltare Integrată a Zonei Metropolitane Cluj pe perioada 2014- 2020 să fie mai generoasă în ceea ce privește şi aceste localităţi.

Citiți și: Zona Metropolitană, o „afacere” foarte profitabilă pentru Cluj-Napoca

Primarul comunei Jucu, Ioan Dorel Pojar susține că această asociere servește mai mult intereselor municipiului Cluj-Napoca. „Eu vorbesc doar în numele comunei Jucu. Noi nu am simțit niciun beneficiu din această asociere. Am dorit să facem piste de biciclete care să lege Clujul de Apahida și Jucu, dar suntem doar la stadiul de discuții deocamdată. Am depus un proiect pe Măsura 322 – „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”, dar a fost neelegibil. A trebuit să demonstrăm că Jucu e comună și nu oraș, ceea ce mi se pare absurd. În fine, proiectele pe care le-am făcut în această perioadă au fost finanțate cu bani din bugetul local sau au fost realizate de Consiliul Județean Cluj.

Nu am fost la ultima adunare generală a celor din asociație, pentru că am fost plecat din localitate, dar a fost viceprimarul. Suntem nemulțumiți, nu am primit niciun ban pentru că suntem în zona metropolitană. Nu avem deocamdată în vedere ieșirea din această asociație, deoarece așteptăm Strategia de Dezvoltare Integrată a Zonei Metropolitane Cluj 2014 – 2020, poate vor merge mai bine lucrurile. Noi ne plătim contribuțiile, dar nu am primit nimic în schimb. Păcat că nu ne-a ajutat nici Guvernul Boc, nici actuala guvernare. Ne descurcăm cum putem de la bugetul local. După ce am început bine cu Boc, pe vremea lui Apostu nici nu s-au prea făcut ședințe. S-au reluat cam de un an. Din fericire noi nu avem probleme cu transportul în comun, avem o firmă privată care se ocupă de acest aspect. Ne descurcăm, circulă mașinile din oră în oră”, explică primarul.

Acesta ar dori ca pe viitor comuna Jucu să beneficieze de un cămin cultural, dar și de o sală de sport. „Avem stadionul, dar locuitorii comunei merită și o sală de sport modernă. Eu susțin și voi susține sportul atâta timp cât voi fi primar. Echipa de fotbal și ansamblul de dansuri populare au pus comuna pe hartă, așa am ieșit și noi în lume. Mă mândresc cu echipa noastră de fotbal, o să o susțin în continuare. Anul acesta vom inaugura o școală nouă, realizată și cu bani de la bugetul local, o școală cu 12 clase. Comuna Jucu are 6.000 de locuitori. Trebuie să avem o școală nouă, modernă. Școala va fi inaugurată la începutul anului școlar. Anul acesta am asfaltat 76 kilometri de stradă cu bani de la bugetul local. Avem noroc că avem parcul industrial aici și că vin mai mulți bani la buget. Vreau să văd ce se întâmplă cu strategia de dezvoltare, vreau să văd ce se poate face în continuare. Noi vrem să se realizeze pista de biciclete, să legăm Clujul de comunele din zonă, vrem cămin cultural, vrem o stațiune balneo climaterică. Avem la Jucu două bălți sărate unde se adună sute de oameni. De ce să nu le oferim oamenilor o stațiune balneoclimaterică la Jucu? Am multe gânduri. Recunosc, după trei mandate am obosit, dar găsesc resurse să merg mai departe. Da, s-ar putea face multe lucruri, chiar și în zona metropolitană. Visez și la un Aqua Park, dar aici e o discuție mai amplă. Voi încerca să fac acest proiect pe viitor tot pe zona metropolitană”, a spus primarul comunei Jucu.

La Floreşti lipsesc banii

Horia Șulea, primarul comunei Florești este și el nemulțumit, dar nu atât de PID-ul care s-a implementat deficitar, ci mai ales de felul în care merg lucrurile în România, de modul în care sunt distribuite fondurile și de birocrația care sufocă încă din fașă unele proiecte.

„Cel puțin de când sunt eu primar, nu au existat fonduri. Degeaba discutăm despre proiecte. Stațiile de autobuze s-au implementat, rețeaua de stații self-service de închiriere de biciclete se dezvoltă, dar merge extrem de încet. După părerea mea, marea problemă este la nivel guvernamental, iar acest lucru se simte și la nivelele inferioare. Trebuie să ne uităm la cei care se ocupă de fondurile europene, să nu uităm câtă birocrație este, câte hârtii trebuie făcute. Proiectele românești se pierd în prea multe hârtii. Fără discuție, faptul că facem parte din Asociația de dezvoltare intercomunitară – zona metropolitană a ajutat, transportul metropolitan având la bază această asociere. La nivel de proiecte nu asocierea e problema, ci finanțarea, modul în care sunt evaluate proiectele. Sunt supărat că sunt român. Momentan mă aflu în Turcia. Turcii sunt de admirat, turcii aceștia pe care îi vorbim noi de rău, ne dau clasă, la servicii, la atitudine. Ei știu să gestioneze fondurile europene. La fel bulgarii, au autostrăzi nu glumă. Ne dau și ei clasă. La noi nu se poate”, spune primarul dezamăgit.

Conform edilului, din luna septembrie structura de conducere a Asociației de dezvoltare intercomunitare se va schimba. „Sper să se miște lucrurile mai repede. Am avut o adunare generală de vreo două, trei săptămâni.  Am depus șapte proiecte pentru perioada 2014-2020. Acestea se referă în principiu la infrastructură, canalizare, apă, grădinițe, creşă. Sper că vom câștiga aceste proiecte”, a mai spus acesta.

Drumul spre Aiton, plin de gropi și promisiuni

Cine vrea să ajungă din Cluj-Napoca în comuna Aiton trebuie să o apuce pe drumul 103 G, pe care o porțiune de aproape patru kilometri este neasfaltată și pe alocuri impracticabilă. Problema acestui tronson a fost expusă nu doar în ședințele Consiliului Județean ci și în lista de proiecte cu care edilul comunei s-a înscris în Planul Integrat de Dezvoltare a Zonei Metropolitane. Demersul însă nu a avut niciun efect, la fel cum s-a întâmplat și în cazul celoralalte proiecte depuse în anul 2009.

„La mine chiar nu s-a întâmplat nimic. Ba da, de fapt s-a întâmplat: am plătit o cotizație. Sunt nemulțumit, pentru că de la proiectul ăsta am avut o singură pretenție: să fie asfaltat drumul județean din Gheorgheni până în Aiton. Mi s-a promis că se face, a trecut un an și jumătate dar nu s-a făcut nimic. Era șansa noastră să ne legăm cumva de Cluj. Populația e foarte îmbătrânită, am totuși mulți tineri care vor să vină să cumpere aici, să construiască, oameni care vor să investească. Dar pe drumul acela nu poți merge. E drum județean impracticabil pe o porțiune de mai bine de patru kilometri Am avut idei de proiecte, inclusiv extinderea rețelei de apă și canalizare. Dar nu s-a făcut nimic. Am cerut extinderea rețelei de transport. La fel, nimic”, spune primarul comunei Aiton, Nicolae Făgădar.

Chiar dacă părea o idee bună la început, asociația s-a transformat rapid într-un fiasco pentru pentru mulți primari care aveau planuri mari cu fondurile despre care li s-a spus că ar putea fi accesate.

„Suntem mult prea mici și neînsemnați. La ședințe nu se discuta nimic concret. Tocmai de aceea nu am mai fost de mai bine de un an. Am trimis secretarul. Sunt foarte dezamagit de modul în care a mers proiectul. La început am sperat că va fi o gură de oxigen pentru comunele mici. Erau persepctive de a obține susținere, de a ne putea dezvolta în funcție de specificul fiecărei comune. Bazele, la început, păreau foarte bune. Dar nu se face nimic. Facem asociații pentru ca cei mari să le poată accesa. Nu ne-am retras pentru că mai avem speranța că își vor aminti și de noi. Plus că vine campania și iar încep promisiunile”, spune edilul, resemnat.

Chinteniul mulţumit de transportul metropolitan

La Chinteni, pe de altă parte, marea și de altfel unica realizarea a proiectului de dezvoltare a zonei metropolitane este introducerea transportului în comun, care leagă localitățile componente de municipiul Cluj-Napoca.

„În afară de transportul urban nu am avut alte proiecte. Dar la ultima noastră întâlnire am stabilit foarte clar că în următoarea perioadă, pe fonduri europene, vom încerca să accesăm fonduri și noi, cei din mediul rural pentru a nu mai exista această discrepanță între municipiu și comune. Măsurile pe fonduri au fost mai favorabile municipiului. Chinetniul are o populație redusă și de aici problemele. De ce nu au depus colegii mei proiecte nu aș putea să vă spun. Eu știu doar că la nivelul Chinteni nu am putut accesa mai multe fonduri pe zona metropolitană pentru că avem o populație redusă. Dacă ar fi să evalueză, din 2012 de când am început să discutăm serios, aș spune că a fost un proiect foarte benefic.”, spune Lucia Suciu, primarul comunei Chinteni.

Baciu, viitor cartier al Clujului

Primarul comunei Baciu, Florin Mureşan, nu este foarte nemulţumit de modul cum s-au derulat până acum lucrurile în proiectul Zona Metropolitană şi este încrezător în viitorul acesteia. El a spus că deşi nu s-au mai întâlnit şi nu s-a mai discutat nimic de prin februarie, e pozitiv e faptul că s-a realizat deja partea de transport în comun şi că acum urmează şi partea cu deşeurile menajere.

„Nu pot să spun că sunt  mulţumit, dar măcar cât de cât văd că unele lucruri se împlinesc. Pentru că una e să porţi o discuţie şi să vorbeşti foarte mult şi să nu realizezi nimic, şi alta e să vorbeşti puţin şi să realizezi ceea ce ai spus. Eu zic că s-a început cu partea de transport, acum va urma cu acel ADI Ecometropolitan, legat de deşeurile menajere. Asta trebuie să înceapă să funcţioneze, că nu putem da înapoi. Ce am mai discutat e legat de partea de infrastructură, care trebuie realizată, în primul rând la drumuri. Trebuie făcute legăturile între drumuri naţionale şi drumuri judeţene, am început un proiect european, să vedem dacă îl vom putea duce la capăt. Încet-încet eu zic că lucrurile se mişcă şi tind să meargă spre zona metropolitană”, a spus Florin Mureşan.

Potrivit acestuia, comuna Baciu n-a beneficiat până acum de bani europeni pe proiectul zonei metropolitane, dar speră să obţină fonduri de acum încolo, în special pe partea turistică: „În primul rând legătura între Tetarom şi comuna Baciu, pe sub pădure, care a fost un drum de pământ care ar trebui refăcut şi s-ar deschide automat o altă legătură între Tăietura Turcului şi Cheile Baciului. Ne-ar interesa Zona turistică din Cheile Baciului, loc de agrement. Ar fi foarte important pentru noi să fie zonă turistică. Suntem căutaţi în fiecare an mai ales de către cetăţeni străini, care îşi doresc să vadă Pădurea Baciului şi au un impediment, că e foarte rău drumul”, spune acesta.

Primarul Florin Mureşan îşi vede comuna ca un cartier al Clujului şi, cândva în viitor, probabil că tocmai aşa ar urma să fie: „Neapărat trebuie să meargă partea cu deşeurile, a început transportul. Încet-încet va trebui ca cel puţin localitatea Baciu să intre mai mult în zona eco metropolitană, pentru că practic suntem un cartier al Clujului şi trebuie să ne adaptăm după cerinţele clujenilor. Alipire administrativă? Nu neapărat, dar unele servicii să fie comune, cum ar fi transportul, deşeurile menajere. Pe urmă şi partea de infrastructură şi reţele. În ce priveşte alipirea administrativă, vedem, ce e mai bine pentru cetăţeni. Asta trebuie stat şi analizat, încă n-am analizat în profunzime lucrurile. Dar atâta timp cât cetăţenii acestei localităţi au serviciu, muncesc în Cluj, se deplasează zilnic în Cluj-Napoca, nu pot să mă gândesc la altceva, pentru că aici agricultură nu pot să fac, nu-mi permite nici relieful, nu am nici teren propice. Aşa că trebuie să mă gândesc ce este mai bine pentru ei”.

[stextbox id=”custom”]

„Faptul că avem transport metropolitan este un lucru extraordinar. Suntem cea mai eficientă zonă metropolitană din România în privința transportului public. Dacă din Florești, Baciu, Apahida, Feleac, din toate zonele apropiate avem un transport integrat este un lucru mare care s-a putut realiza și care cred că va putea fi extins și în perioada următoare prin extinderea sistemului de ticketing și prin includerea și altor comune în această zonă metropolitană de transport care după părerea mea reprezintă cel mai important proiect.

Primăriile au avut de câștigat prin faptul că au făcut parte din zona metropolitană pentru că au avut parte de punctaj suplimentar în proiectele lor europene pe care le-au depus. Au beneficiat de punctaj suplimentar și au putut să își obțină lucrările de canalizare, de apă, de drumuri pe care le-au avut. Acum se trece într-o etapă nouă la care vom vedea care sunt criteriile de finanțare pentru perioada 2014-2020. Nu se depun încă proiectele deoarece Guvernul nu a terminat lansarea polurilor, nu a lansat anunțul de depunere a proiectelor”, a declarat primarul municipiului Cluj, Emil Boc.[/stextbox]

Text: Maria Man, Radu Hângănuţ, Marius Avram