Ce măsuri noi aduce PNDR 2014-2020

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală va ajuta în mod prioritar fermele medii ce vor să se dezvolte în următorii ani.

Pe lângă reducerea birocraţiei, Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, aprobat în mai de Comisia Europeană, vine cu multe măsuri noi ce încurajează fermierii mici şi mijlocii să se organizeze în asociaţii care să investească în lanţuri de aprovizionare.

„Cheia succesului în următorul proiect este o cooperativă de ferme mici sau medii, care depune un proiect de investiţii ce are în vedere realizarea unui lanţ scurt de aprovizionare. Astfel, agricultorii vor primi finanţare de 90% şi sunt punctaţi de trei ori. O dată pentru că este cooperativă, în al doilea rând pentru că are un lanţ scurt de aprovizionare şi în al treilea rând pentru că se află în plafonul de ferme medii“, a declarat, pentru Capital, George Turtoi, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale(MADR).

În urma experienţei dobândite cu PNDR 2007-2013, reprezentanţii instituţiilor implicate în acest program vin cu noi măsuri. O noutate este ideea de fermier activ. Orice fermier care va primi subvenţii în valoare de peste 5.000 de euro va trebui să facă dovada că este agricultor activ prin două moduri. În primul rând, prin documente care să ateste că veniturile din agricultură reprezintă mai mult de o treime din veniturile sale totale, sau că valoarea subvenţiei pe care trebuie să o primească este mai mare de 5% din totalul veniturilor sale. Iar în al doilea rând, prin acte care să demonstreze că deţine o formă de organizare, un PFA.

În condiţiile în care în vechiul program aveau loc numeroase controale, acum se doreşte comasarea acestora. „Vom crea trei fişe de verificare astfel încât beneficiarul să aibă parte de trei controale. Va fi fişa de verificare până la contractare (de la depunere până la contract), fişă de verificare pe zona de achiziţii (pentru beneficiarii privaţi nu va mai exista deoarece vor avea la dispoziţie o bază de date cu preţuri de referinţă) şi fişa de verificare pentru autorizarea plăţii“, precizează secretarul de stat al MADR.

Secretarul de stat al MADR susţine că vrea să simplifice pe cât posibil sistemul de depunere. „Am schimbat criteriile de selecţie şi de eligibiliate. Am eliminat regula de a interzice depunerea mai multor proiecte în acelaşi timp. Acum beneficiarul trebuie să facă dovada că are cofinanţare pentru toate proiectele pe care le depune. Înainte, aceştia îşi înfiinţau mai multe firme pentru a depune proiecte. De ce să mai facă acest lucru dacă au bani pentru mai multe proiecte.

În acelaşi timp, tindem spre depunerea proiectelor exclusiv online. Toţi fermierii vor fi nevoiţi să-şi depună proiectele online, cu excepţia micilor agricultori, care vor putea depune şi la sediile agenţiei“, a mai spus George Turtoi.

În ceea ce priveşte schimbarea denumirii Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) în Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), secretarul de stat al MADR a spus că au făcut acest lucru pentru că a avut lor o reorganizare, dar şi pentru că fermierilor le va fi mai uşor în a pronunţa numele agenţiei.

„Noi, în agenţie, funcţionam ca o sinusoidă, adică aveam vârfuri de sarcină. Când aveai sesiunea de depunere, aveai vârf de sarcină pe depuneri. După aceea, aveam vârf de sarcină pe evaluare, pe contractare, în plată, şi în ex-post. Toate proiectele se mişcau în grămadă. Când cei din evaluare erau încărcaţi, erau liberi cei din plăţi şi tot aşa. Am vrut ca toată lumea să muncească constant. Să uniformizăm depunerea, astfel încât angajaţii să lucreze în flux continuu şi să nu mai existe suprasolicitare“, a conchis Turtoi.

„Un element important, gandit in sprijinul fermierilor mici si mijlocii, il constituie proiectele-tip, disponibile pe pagina de internet a MADR, precum si pe cea a AFIR. Astfel, dorim sa contribuim la reducerea costurilor aferente serviciilor de consultanta”, precizează ministrul Daniel Constantin.

[stextbox id=”custom”]Valoarea globală a programului este de circa 9, 5 miliarde de euro, direcționate spre finanţarea investiţiilor în agricultură şi în dezvoltarea satelor. 8, 1 miliarde de euro asigură Fondul European de Dezvoltare Rurală, iar 1, 34 de miliarde de euro reprezintă cofinanţarea de la bugetul statului. PNDR 2014-2020 se axează pe trei obiective: promovarea competitivităţii şi restructurarea sectorului agricol; protecţia mediului şi schimbările climatice, precum şi stimularea dezvoltării economice, crearea de locuri de muncă şi o calitate mai bună a vieţii în mediul rural.

Statistic vorbind, se preconizează modernizarea a 3.400 de ferme şi cooperative, dezvoltarea a peste 30.000 de ferme mici, instalarea şi începerea activităţii a peste 9.400 de tineri fermieri,   sprijinirea biodiversităţii şi a agriculturii ecologice pentru 1, 3 milioane de ha teren agricol şi 800.000 de ha de pădure, dar și sprijin pentru prevenirea abandonării terenurilor şi eroziunii solului pentru circa 4, 7 milioane de ha. De asemenea, se urmărește formarea profesională a 184.000 de persoane, crearea a aproximativ 27.000 de noi locuri de muncă în zonele rurale şi dezvoltarea la sate a 3000 de întreprinderi neagricole.  Legat de îmbunătăţirea infrastructurii în zona rurală, se estimează că  vor beneficia aproximativ 27 % dintre locuitorii mediului rural.[/stextbox]