Nu ratați noul număr Transilvania Reporter „Fermierii reintră în cursa cu obstacole”

Ministrul Agriculturii a anunţat miercuri ceea ce oamenii satului aşteaptă să audă de un an şi jumătate. Primii bani din fondurile UE, alocate încă de la începutul lui 2014 agriculturii româneşti, sunt puşi la dispoziţia fermierilor.

Daniel Constantin promite că România a învăţat din erorile exerciţiului anterior 2006-2013 şi a simplificat procedurile birocratice pentru accesarea fondurilor. Piedicile funcţionăreşti au blocat cu anii aprobarea proiectelor astfel încât Programul Naţional de Dezvoltare Regională 2006-2013 este încă în derulare, iar România a încasat doar ceva mai mult de şase miliarde de euro din cele nouă miliarde care i-au fost repartizate din bugetul Uniunii Europene.

Valoarea noului program de finanţare a investiţiilor în agricultură şi dezvoltarea satelor este mai mică decât cea a programului precedent, dar suma care va intra în România ar putea fi mai mare dacă statul şi-ar îmbunătăţi capacitatea de absorbţie.

Până în prezent, accesarea fondurilor europene în agricultură s-a derulat ca o cursă cu obstacole pentru locuitorii satelor. Totuşi, cei care au avut tenacitatea să treacă linia de finiş au folosit adeseori banii primiţi într-un mod remarcabil.

Pe câţiva dintre aceştia, cu realizările lor, îi veţi cunoaşte din paginile ziarului. Sociologii spun că vitalitatea pe alocuri renăscută a satelor româneşti a fost susţinută exclusiv de banii europeni. Dezvoltarea rurală continuă în schimb să fie îngreunată de obtuzitatea funcţionarilor guvernamentali şi de incompetenţa autorităţilor comunale.

ACTUALITATE. „Transhumanţa” gunoaielor: de la Cluj, la Alba şi apoi la Oradea. Povestea depozitării gunoaielor menajere din Cluj-Napoca s-a transformat deja într-o telenovelă. După ce a rămas de circa două săptămâni fără rampă de deşeuri şi şi-a transportat gunoaiele la Alba Iulia, acum aceleaşi deşeuri îşi schimbă destinaţia. Primăria municipiului Cluj-Napoca anunţă că timp de 3 luni de zile gunoiul menajer din oraş va fi depozitat pe rampa de la Oradea, la circa 150 de kilometri distanţă. (Claudia Romitan)

DOSAR. La banii europeni, tot noi românii.

• Lucian Pintilie, crescător de vaci: Cu puțin nu merge treaba. Vrem să ne dezvoltăm. La cei 41 de ani ai săi, Lucian Pintilie se ocupă de creșterea vacilor de lapte după ce în urmă cu trei ani a beneficiat de fondurile nerambursabile acordate prin măsura 112 pentru Instalarea tinerilor fermieri. Astăzi, la ferma construită pe un teren de aproximativ două hectare, în satul Iuriu de Câmpine din comuna clujeană Cojocna, bărbatul are 150 de vaci pe care le crește cu nutrețuri din producție proprie și își dorește ca în timp să-și tripleze numărul animalelor. (Cristina Beligăr)
• Pofta de fonduri europene în agricultură vine mâncând. Fondurile europene au fost o gură de oxigen pentru mulţi dintre micii fermieri clujeni care s-au încumetat să depună un proiect de finanţare în exerciţiul financiar 2007-2013. Mulţi dintre ei au mers pe fondurile destinate fermelor de subzistenţă, adică exact pentru cei mai mulţi agricultori care au câteva hectare de pământ sau câteva animale. (Claudia Romitan)
• Și „regii” și-au dezvoltat domeniul pe fonduri europene. Complexul Domeniul Regilor este situat între localitatea Sălicea și Ciurila la aproximativ 15 kilometri de Cluj-Napoca, într-un cadru natural, departe de aglomerația urbană, aproape de o pădure de brazi. Gândit inițial ca o cabană de familie, proiectul s-a dezvoltat armonios de-a lungul timpului, devenind o adevărată oază de liniște care oferă o gamă largă de servicii de agrement și relaxare. (Maria Man)
• În așteptarea fondurilor europene.Andreea Costina visează la prorpiul laborator cosmetic. La 23 de ani, Andreea Costina speră la o afacere prosperă în domeniul produselor cosmetice realizate exclusiv din ingrediente naturale. Harnică din fire, nu numai că a început să își creeze propriile produse: creme, uleiuri, săpunuri, unturi de corp, sare de baie efervescentă și multe altele, combinând diferite ingrediente naturale, dar și-a completat și dosarul cu toate actele necesare pentru a obține fonduri europene printr-un program destinat tinerilor, Programul pentru dezvoltarea abilităților antreprenoriale în rândul tinerilor și facilitarea accesului la finanțare – START. (Maria Man)
• Ce măsuri noi aduce PNDR 2014-2020. Programul Naţional de Dezvoltare Rurală va ajuta în mod prioritar fermele medii ce vor să se dezvolte în următorii ani. Pe lângă reducerea birocraţiei, Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, aprobat în mai de Comisia Europeană, vine cu multe măsuri noi ce încurajează fermierii mici şi mijlocii să se organizeze în asociaţii care să investească în lanţuri de aprovizionare.
• Sociologul Traian Vedinaş, specialist în sociologie rurală: Ministerul Agriculturii este înstrăinat de fenomenul dezvoltării  rurale româneşti

Reporter: Cum vedeţi Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 şi ce părere au fermierii români?

Traian Vedinaş: Fermierii sunt împotrivă. Orice program agricol care ţine de dezvoltarea rurală în diversitatea ei, dacă nu reuşeşte să promoveze şi educaţional formulele de performanţă riscă să nu iasă din el nimic. Am văzut în urmă cu mulţi ani oferta pe care a făcut-o Finlanda pentru dezvoltarea durabilă, la Comunitatea Europeană. Am văzut-o şi pe a României. Noi am rămas cu milioane de hectare nedeclarate, că n-au fost specialişti care să spună corect ce putem face acolo. Cea mai importantă problemă a dezvoltării rurale este includerea în proiectele de dezvoltare a bonitării teritoriale. Bonitarea înseamnă să măsori calitatea terenului şi să spui: aici punem vie, dincolo creşte grâu şi dincolo păşune etc. Sunt nişte reguli. Din păcate, ai noştri nu şi-au găsit specialiştii, Ministerul Agriculturii, ca să facem ceva. Ei vor comasări, dar comasarea nu este o soluţie. Soluţia reală e să ştii ce produce terenul. Aici facem legumicultură, dincolo pomicultură etc. (Marius Avram)

CULTURĂ. Cursuri de balet cu Simona Noja și alți coregrafi de renume mondial, la Cluj. Balerina de renume mondial Simona Noja, fostă primbalerină la cele mai cunoscute opere din lume și director managerial al Școlii de balet a Operei de Stat Viena, a revenit la Cluj cu un nou program de pregătire a tinerilor balerini aflați în formare la școala de coregrafie din Cluj. (Cristina Beligăr)

TINERII CLUJULUI. Diana Buluga, actriță: Mi-ar plăcea ca în Cluj să existe o legătură mai strânsă între mediul cultural și cel de business. S-a născut în Huși, județul Vaslui, a urmat un liceu cu profil real la Iași și a venit în Cluj pentru a-și urma visul: acela de a deveni actriță. Nu s-ar vedea locuind în alt oraș din România pentru că aici se regăsește cel mai bine în ipostazele de generator și consumator de cultură. Începând cu anul 2011 Diana Buluga a intrat în marea aventură Create.Act.Enjoy, o companie de teatru, film și evenimente pe care a înființat-o împreună cu alți colegi de facultate, iar din 2013 face parte și din echipa de actori a Teatrului Național din Cluj. (Cristina Beligăr)

REPORTAJ. Daniel Moisa, un ghid atipic: le prezintă străinilor frumusețile Apusenilor. Dragostea pentru munte și în special pentru Munții Apuseni l-a făcut pe Daniel Moisa omul care este astăzi, ghidul atipic ce le prezintă atât românilor cât și străinilor frumusețile sălbatice de pe crestele munților, pășunile imense, peșterile neexplorate, dar și speciile de plante și animale protejate prin lege. Înainte de a porni la drum sub îndrumarea acestuia, vă propunem o altfel de „drumeție”, care nu necesită echipament special. Vom face câteva „opriri” în momentele cheie din viața ghidului nostru și vom parcurge povestea clubului pe care acesta l-a înființat împreună cu câțiva prieteni în 1997, Clubul Montan Apuseni. (Maria Man)

REGIONAL. Lecție de istorie live: în premieră la Porolissum Fest, toți „războinicii” din țară s-au renunit sub același ideal. O desfășurare de forțe cum doar Antichitatea a mai văzut, a avut loc la castrul roman Porolissum din județul Sălaj în weekendul 4-5 iulie. Pentru prima data în decursul celor cinci ediții ale evenimentului Porolissum Fest, toate trupele de reconstituire istorică din România s-au întâlnit în același loc pentru a oferi spectatorilor reconstituiri de lupte din perioada războaielor daco-romane, dar și demonstrații de mânuire a armamentului, sau lupte de gladiatori. (Cristina Beligăr)

TURISM. Salutări de pe litoralul românesc al Mării Negră. „Poză cu nevasta de la mare”….Aşa strigau spre deliciul turiştilor în urmă cu 25 de ani fotografii itineranţi pe plajele româneşti de la Marea Neagră. Nevasta de le mare îşi poate face de acum înainte singură fotografii dacă doreşte într-un paisaj doar pe alocuri schimbat în cei aproape 40 de ani de când s-au construit staţiunile din sudul litoralului. Sunt staţiuni amplasate la nord de oraşul Mangalia dar în ultimii ani s-a dezvoltat turismul de tineret şi la sud de Mangalia, în ceea ce s-ar putea numi satele de vacanţă Vama Veche şi 2 Mai. Cum arătau staţiunile la începutul sezonului 2015? Marea e albastră, frumoasă şi extrem de curată fără mormanele de alge care fierbeau anii trecuţi pe mal. (Elena Gădălean)

SPORT. Restart CFR. Au evitat falimentul, au câştigat „războiul” cu FRF, cu ANAF şi în general cu oricine a încercat să se pună cu ei, iar acum CFR-iştii sunt gata de un nou start de campionat. Mai optimişti decât în anii precedenţi, oficialii vişiniilor au pus la dispoziţia antrenorilor un lot care arată bine, şi care justifică elanul arătat în perioada de pregătire. Doar insolvenţa i-a ţinut pe CFR-işti departe de Europa în acest sezon, dar ceea ce va urma ar putea însemna un restart al grupării din Gruia. (Patrice Podina)