Cabluri sau puncte negre pentru administrația locală. Primăria Cluj-Napoca nu știe de ce proiecte se ocupă

Vă mai amintiți cablurile negre care au fost amplasate în luna martie pe principalele artere ale orașului, care traversau, din loc în loc, carosabilul? Amplasarea acestora face parte dintr-un proiect amplu, demarat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, dar despre care, nici măcar ministerul nu poate oferi prea multe detalii în momentul de față și nu poate răspunde unor întrebări simple: De ce au fost amplasate acele cabluri? Ce măsoară exact? Care e scopul?

Ministerul oferă detalii generale, spunând că pentru mai multe detalii să ne adresăm Primăriei Cluj-Napoca. Transilvania Reporter a trimis pe data de 28 aprilie  o solicitare în acest sens Primăriei Cluj-Napoca, prin care cerea detalii despre acest proiect. După o lună și jumătate, timp în care nu am primit niciun răspuns, am trimis o nouă solicitare, iar răspunsul primit a fost: „Studiul respectiv nu este făcut de către Primăria municipiului Cluj-Napoca, ci de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Prin urmare, vă rugăm să vă adresați acestei instituții pentru mai multe detalii”, scrie Biroul Mass-Media pe 15 iunie.

[stextbox id=”custom”]

Legea nr. 544 din 2001 privind liberul acces la informațiile de interes public precizează clar că răspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de zile:

Art. 7.
(1) Autoritățile și instituțiile publice au obligația să răspundă în scris la solicitarea informațiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcție de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare și de urgența solicitării. În cazul în care durata necesară pentru identificarea și difuzarea informației solicitate depășește 10 zile, răspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de zile, cu condiția înștiintării acestuia în scris despre acest fapt în termen de 10 zile.
(2) Refuzul comunicării informațiilor solicitate se motivează și se comunică în termen de 5 zile de la primirea petițiilor.
(3) Solicitarea și obținerea informațiilor de interes public se pot realiza, dacă sunt întrunite condițiile tehnice necesare, și în format electronic.

iar Art. 8. (5) precizează : Informațiile de interes public solicitate verbal de către mijloacele de informare în masă vor fi comunicate, de regulă, imediat sau în cel mult 24 de ore.

Cei de la Primăria Cluj-Napoca au găsit o portiță pentru a se eschiva și anume: „Art. 8. (2) În cazul în care informațiile solicitate nu sunt disponibile pe loc, persoana este îndrumată să solicite în scris informația de interes public, urmând ca cererea să îi fie rezolvata în termenele prevăzute la art. 7.” Problema este că orice ai întreba verbal, se ajunge la rugămintea de a face o solicitare scrisă, iar de aici, începe adevărata distracție: în 99% din cazuri nu primești răspuns. Deloc.

[/stextbox]

Deși în luna martie, administrația locală se ocupa de acest proiect, Adrian Raulea, Șeful Serviciului Strategie și Dezvoltare Locală, oferind date despre acest proiect, în iunie, se pare că municipalitatea nu se mai ocupă de așa ceva: „Este vorba în primă fază de un studiu de mobilitate. Acesta este realizat la Cluj-Napoca de firma Arup. Acest studiu se realizează concomitent și în alte orașe din România: București, Iași, Timișoara, Craiova, Oradea etc. Cablurile respective fac anumite măsurători. Se măsoară numărul de mașini care trec prin zona respectivă într-o anumită perioadă de timp, care este viteza cu care circulă mașinile în zona respectivă. Au fost amplasate mai multe astfel de cabluri în zonele cheie ale orașului. Rezultatele obținute vor fi folosite pentru modelarea traficului, pentru a găsi soluții în ceea ce privește gestionarea traficului. Proiectul este mult mai amplu, acest studiu reprezintă doar o primă etapă. Partea relevantă va începe abia după adunarea tuturor datelor. Planul de mobilitate al orașului va fi realizat pe o perioadă de 20 de ani cu soluții pe termen scurt, mediu și lung”, spunea acesta în martie 2015.

De pe altă parte, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) susține că proiectul nu vizează fluidizarea traficului din principalele oraşe din România.

Redăm mai jos mesajul primit astăzi, 2 iulie:

„Autoritatea de Management a Programului Operaţional Regional (AM POR) implementează, cu sprijinul Băncii Europeane pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), un proiect de asistenţă tehnică privind elaborarea planurilor de mobilitate urbană durabilă (PMUD) pentru cei şapte poli de creştere (Iaşi, Constanţa, Ploieşti, Craiova, Timişoara, Cluj-Napoca şi Braşov ) şi Municipiul Bucureşti. Finanţarea acestui proiect este asigurată din Axa 6 Asistenţă tehnică a POR 2007 – 2013.

Conform metodologiei de lucru, PMUD vor fi aprobate atât în Comitetele de Coordonare, cât şi în Consiliile Locale ale polilor de creştere/Municipiul Bucureşti. Comitetele de Coordonare au fost constituite la nivel local, din reprezentanţi ai autorităţilor locale şi centrale, ONG-uri, Universităţi şi operatori de transport public.

Dezbaterile publice şi consultarea celor interesaţi sunt acţiuni organizate de către consultanţii selectaţi, în acord cu reprezentanţii Comitetului de Coordonare, iar primele date/informaţii ce vor fi supuse dezbaterii publice se vor regăsi pe site-urile celor 8 primării. Imediat după data la care vor fi aprobate Rapoartele Finale, un rezumat al acestor planuri va fi postat pe site-ul InfoRegio. Pentru alte informaţii vă puteţi adresa Primăriei Municipiului Cluj-Napoca”. (n.r.care susține că nu se ocupă de acest proiect).

Un plan de mobilitate urbană durabilă este un plan strategic conceput pentru a satisface nevoia de mobilitate a oamenilor şi companiilor în oraşe şi în împrejurimile acestora, pentru a avea o mai bună calitate a vieţii. Acesta se bazează pe practicile existente de planificare şi ia în considerare principiile de integrare, participare şi evaluare.