Ian Fleming. Cine a fost „părintele” Agentului 007
Puţini sunt aceia care nu au văzut măcar un film cu celebrul agent secret James Bond. Faima acestuia s-a răspândit în toate colţurile lumii, totul pornind din cărţile scriitorului britanic Ian Fleming. Chiar dacă îl cunoaştem atât de bine pe Bond, care ne fascinează pe toţi, nu ştim la fel de multe despre Fleming, care şi-a construit personajul şi acţiunea pe baza experienţelor proprii şi a vieţii sale. Aşadar, am putea afla că realitatea a fost cel puţin la fel de interesantă, precum cărţile şi filmele.
Fleming a scris primul roman cu James Bond, „Casino Royale”, la vârsta de 44 de ani, ajungând să vândă peste 100 de milioane de cărţi, în întreaga lume. Au urmat alte 11 volume cu Agentul 007 şi o carte foarte apreciată pentru copii (“Chitty Chitty Bang Bang”), toate consolidându-i poziţia în topul scriitorilor de succes ai secolului 20.
Primul film Bond, „Dr. No”, a fost lansat în 1962 şi a însemnat începutul uneia dintre cele mai mari francize din istoria filmului, care a inclus mari actori, precum Sean Connery, Roger Moore sau Pierce Brosnan, alături de frumuseţi ca Ursula Andress, Jane Seymour, Honor Blackman, Halle Berry.
Jurnalist, apoi agent
Ian Fleming s-a născut într-o zi de 28 mai, în anul 1908, într-o familie înstărită din Londra, tatăl său fiind parlamentar britanic. Aşadar, a avut parte de o educaţie bună, la o şcoală privată, apoi la Colegiul Eton şi la Academia Militară Regală din Sandhurst. A părăsit cursurile acesteia din urmă, preferând să călătorească şi să studieze în Austria, Germania şi Elveţia. Nu a reuşit să se angajeze la Departamentul pentru Afaceri Externe, aşa că a devenit jurnalist la agenţia de ştiri Reuters, petrecând un an la Moscova în această calitate.
În 1939, Ian Fleming a fost recrutat în Armata Regală, ca asistent personal al amiralului John Godfrey. În perioada în care era militar a realizat o serie de rapoarte geografice din ţările în care a fost detaşat.
Apoi, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Ian Fleming a lucrat pentru serviciul de informaţii al Marinei Regale Britanice, experienţă pe care o va folosi atunci când va scrie romanele cu celebrul agent 007. În 1943 a fost trimis în misiune în Jamaica, un moment crucial în viaţa sa; la finalul călătoriei a luat, după cum el însuşi mărturiseşte, cea mai importantă decizie: “După ce vom câştiga acest război blestemat, mă voi întoarce să locuiesc în Jamaica, să înot şi să scriu cărţi.”
Î nceputul
Ian Fleming s-a ţinut de cuvânt: după război s-a apucat de scris. A început să scrie primul roman, „Casino Royale”, pe 17 februarie 1952, la proprietatea lui din Jamaica, botezată Goldeneye. A scris fără oprire, în prima dimineaţă, peste 2.000 de cuvinte, numai din imaginaţia şi din experienţa proprie – fără să aibă nevoie de documentare suplimentară, informaţiile obţinute în cariera de militar i-au fost mai mult decât suficiente. Şi-a terminat această primă carte pe 18 martie 1952, în numai două luni.
Triumfător, Fleming a dus manuscrisul la editura Jonathan Cape, dar s-a lovit de reticenţa editorilor, care nu prea voiau să îl publice. Norocul scriitorului a fost fratele lui, Peter Fleming, care publicase deja la editura respectivă şi care i-a convins să îl accepte şi pe Ian. Astfel a văzut lumina tiparului „Casino Royale”, prima carte cu James Bond şi cu o copertă concepută de însuşi Ian Fleming. Prima ediţie, care a cuprins peste 4.000 de exemplare, s-a epuizat în mai puţin de o lună, la fel şi a doua, dar şi a treia, care deja număra 8.000 de exemplare şi a fost scoasă în mai 1954.
Scriitor î n vacan ţă
În centrul acţiunii se afla James Bond, agent britanic al MI6, Secret Intelligence Service. Bond este cunoscut şi ca Agentul 007, numele său de cod. Personajul poartă numele unui ornitolog din Caraibe pe care Fleming îl cunoştea şi a fost croit, de altfel, după mai multe persoane pe care autorul le-a cunoscut în timpul carierei sale militare. Sau, după cum povestea însuşi Fleming: „este o combinaţie între toţi agenţii secreţi şi soldaţii din trupele de comando pe care i-am cunoscut în timpul războiului”.
La momentul respectiv, Ian Fleming lucra pentru Kemsley Newspapers, o companie ce deţinea şi Sunday Times şi unde scriitorul s-a angajat numai după ce i-a fost acceptată dorinţa de a avea trei luni de concediu pe an, ca să aibă timp să scrie.
După publicarea primului roman, „Casino Royale”, Fleming şi-a folosit fiecare vacanţă pentru a scrie o nouă aventură cu James Bond, la reşedinţa sa din Jamaica. Astfel, în perioada 1953-1966, au apărut 12 romane şi două volume de povestiri cu agentul 007. Ultimele două cărţi au fost publicate după moartea lui Fleming.
Modelul lui Fleming
Unul dintre modelele după care a fost conceput personajul James Bond a fost un agent secret în carne şi oase, pe care Ian Fleming l-a întâlnit în timpul celui de-al doilea Război Mondial, când lucra pentru MI6, celebrul serviciu britanic de spionaj extern.
Acesta se numea Duşan Popov, sau Duşko Popov, era agent dublu britanico-german şi avea origini sârbe. Era un agent abil, eficient şi extrem de inteligent, fiind plătit regeşte, atât de germani, cât şi de britanici.
Popov a rămas în istorie ca „omul care aproape a oprit măcelul de la Pearl Harbour” – se pare că el ştia şi i-a informat atât pe britanici, cât şi pe americani de interesul suspect al germanilor asupra bazei din Pearl Harbour, însă, din păcate, FBI-ul nu a luat măsuri. Acest lucru s-a întâmplat din cauză că şeful FBI de atunci, celebrul J. Edgar Hoover, nu l-a luat niciodată în serios pe Popov, fiind convins în mod eronat că acesta era fidel germanilor. Mai mult, Hoover era scandalizat de aventurile amoroase ale agentului, astfel că l-a ameninţat cu arestarea dacă nu părăsea teritoriul SUA. Iată, deci, încă o dovadă că Fleming l-a construit pe Bond după chipul şi asemănarea lui Popov: un spion eficient, inteligent şi amator de aventuri.
Î nt â lnirea cu Popov
Fleming l-a întâlnit pe Duşko la Lisabona, fiind însărcinat de superiorii săi să îi plătească acestuia 50.000 de dolari, pentru serviciile sale. Se pare că cei doi s-au întâlnit la un cazino, de aici venind şi inspiraţia lui Fleming pentru primul său roman, „Casino Royale”, şi pentru Agentul 007, cel mai faimos personaj în tagma spionajului internaţional.
Întâlnirea a fost unică şi a durat puţin, însă Fleming a rămas fascinat de acest personaj, pe care l-a modelat apoi cu imaginaţia proprie, dându-i naştere lui James Bond.
În viaţa reală, Duşan Popov a primit recunoaşterea meritată după război şi a continuat să lucreze în misiuni secrete, dar şi să ducă o viaţă luxoasă, presărată cu aventuri amoroase. În cele din urmă, s-a căsătorit şi s-a stabilit în sudul Franţei, unde şi-a trăit discret restul vieţii, până în 1981.
În paranteză fie spus, poate că povestea lui Popov i-a insuflat lui Fleming şi o anumită ostilitate faţă de Statele Unite ale Americii, despre care credea că reprezintă „o societate care nu reuşeşte să stabilească o definiţie clară şi morală a binelui şi a răului”. Mai mult, el a declarat că americanii sunt „total nepregătiţi să conducă lumea pe care tocmai au cucerit-o”.
Inspirat din realitate
Mai toate elementele prezente în cărţile lui Fleming au existat, într-o formă sau alta. Denumirile sau numele personajelor, de exemplu, au fost în marea lor majoritate inspirate din realitate. Am precizat deja că proprietatea scriitorului din Jamaica se numea Goldeneye, un nume binecunoscut pentru fanii Bond. Fleming şi-a petrecut acolo minimum două luni în fiecare an, după încheierea războiului şi până când a murit.
În 1976, proprietatea a fost cumpărată de cântăreţul Bob Marley, care i-a vândut-o în anul următor lui Chris Blackwell, fondatorul Island Records. Acesta a transformat-o într-o adevărată mini-staţiune de lux, unde oricine poate merge în vacanţă, şi în zilele noastre, dacă îşi permite să plătească mii de dolari.
Prima „Bond girl”, care a apărut în „Casino Royale”, se numea Vesper Lynd – numele unui cocktail cu rom şi fructe pe care Fleming îl consuma în Jamaica. Alte două eroine celebre din cărţile sale, Solitaire (din „Live and let die”) şi Domino (din „Thunderball”) au fost numite după nişte păsări rare, care trăiau tot în Jamaica. Fleming însuşi era un pasionat „bird-watcher” (observator al păsărilor), iar numele personajului său a fost împrumutat, după cum spuneam, de la un alt ornitolog. Autorul i-a scris soţiei adevăratului James Bond o scrisoare, în care îi explica: „acest nume scurt, deloc romantic, anglo-saxon şi foarte masculin este exact ceea ce căutam şi astfel s-a născut al doilea James Bond”. Adevăratul Bond şi soţia lui l-au vizitat pe Fleming la Goldeneye, ornitologul declarându-se „teribil de amuzat de întreaga situaţie”.
Ajutor de la Kennedy
Dacă la început cărţile semnate Ian Fleming au avut succes numai în Marea Britanie, a venit momentul în care preşedintele american John Fitzgerald Kennedy a declarat public faptul că una dintre cărţile sale preferate este „From Russia With Love”. Consecinţa a fost o explozie a vânzărilor cărţilor cu agentul 007 la nivel mondial şi începutul nebuniei James Bond.
În 1961, în culmea gloriei ca scriitor, Fleming a vândut dreptul de ecranizare a romanelor sale, producătorului Harry Saltzman, care a pornit o altfel de nebunie, de data aceasta pe marile ecrane.
Primul actor care a intrat în pielea carismaticul agent secret a fost scoţianul Sean Connery. Fleming însuşi a participat la alegerea actorilor şi l-a preferat pe Connery datorită staturii sale impunătoare, dar şi a originii sale scoţiene. Filmul a avut un succes uriaş, lumea era fascinată şi vorbea numai despre James Bond.
Sf â r ş itul
Ian Fleming a avut şi o viaţă amoroasă destul de agitată. A avut o relaţie plină de pasiune cu Anne Charteris, începută pe vremea când el avea 28 de ani, iar ea 25 – şi era căsătorită. Anne a divorţat şi a continuat relaţia cu scriitorul, însă cei doi nu s-au căsătorit decât abia în 1952, când ea avea 39 de ani şi era însărcinată. I-a dat naştere lui Caspar, fiul lui Fleming, în acelaşi an. Atât Ian, cât şi Anne au avut relaţii amoroase în afara căsătoriei.
Se poate spune despre Ian Fleming că şi-a trăit viaţa aşa cum a vrut. Îi plăcea să fumeze mult şi să consume băuturi alcoolice, iar excesele i-au îmbolnăvit inima şi i-au provocat primul atac de cord, în 1961. A ignorat sfaturile medicilor şi a continuat cu acelaşi stil de viaţă până în ultima sa zi pe pământ. A suferit un nou atac în zorii zilei de 12 august 1964, într-un hotel din Canterbury, atac ce i-a fost fatal. Fleming şi-a adresat ultimele cuvinte echipajului de prim-ajutor, scuzându-se că i-a deranjat.
Scriitorul a murit în ziua în care fiul său, Caspar, împlinea 12 ani. Mai târziu, la vârsta de 23 de ani, acesta s-a sinucis cu o supradoză de droguri şi a fost înmormântat alături de tatăl său. Anne a murit în 1981 şi se odihneşte lângă soţul şi fiul său.
Două volume avându-l în centru pe James Bond şi semnate Ian Fleming au fost publicate după moartea scriitorului. Apoi au preluat ştafeta alţi scriitori, care au continuat seria aventurilor – Robert Markham, John Gardner, Raymond Benson, Charlie Higson sunt câţiva dintre ei. Iar pe marile ecrane, anul acesta aşteptăm cel de-al 24-lea film oficial din franciză, semn că James Bond nu va dispărea prea curând din peisaj.
[stextbox id=”custom”]
Agentul 007: Carte de vizit ă
Nume complet: James Bond
Anul naşterii: În romanul „You only live twice” se precizează că în 1941 avea 17 ani, ceea ce ar însemna că anul naşterii este 1924
Profesia: agent al Serviciilor Secrete Britanice (MI6)
Locul naşterii: posibil Elveţia. Mama sa, Monique Delacroix, era de origine elveţiană
Descriere fizică: înălţime – 1, 83 m şi greutate de până la 80 kg, brunet cu ochi albaştri-verzui. Ca semn distinctiv, Bond are o cicatrice în partea de jos a obrazului stâng.
[/stextbox]
[stextbox id=”custom”]
Lista completă a cărţilor scrise de Ian Fleming, în care apare personajul James Bond
- 1953: Casino Royale
- 1954: Live and Let Die
- 1955: Moonraker
- 1956: Diamonds Are Forever
- 1957: From Russia with Love
- 1958: No
- 1959: Goldfinger
- 1960: For Your Eyes Only (povestiri)
- 1961: Thunderball
- 1962: The Spy Who Loved Me
- 1963: On Her Majesty’s Secret Service
- 1964: You Only Live Twice
- 1965: The Man with the Golden Gun
- 1966: Octopussy and The Living Daylights (povestiri)
[/stextbox]
James Bond a fost ş i la TIFF!
James Bond a fost protagonistul campaniei de imagine a celei de-a şaptea ediţii a Festivalului Internaţional de Film Transilvania – TIFF. Astfel, în 2008, faimosul agent 007 a fost interpretat de actorii români Andi Vasluianu, Gabriel Spahiu, Mimi Brănescu, Vlad Ivanov, Florin Piersic Junior, Tudor Chirilă şi Anamaria Marinca. Aceştia au recreat ipostazele în care apare de obicei celebrul spion, însă nu îmbrăcaţi în smoking, ci în haine haiduceşti.
James Bond pe marile ecrane
Ecranizările romanelor care îl au ca protagonist pe agentul 007 au devenit succese de box-office în întreaga lume. Şase actori l-au interpretat pe James Bond în cele 23 de ecranizări de lungmetraj de până acum: Sean Connery (1962–1967; 1971; 1983), George Lazenby (1969), Roger Moore (1973–1985), Timothy Dalton (1987–1989), Pierce Brosnan (1995–2002), Daniel Craig (2006–prezent).
Filmul cu numărul 24, “Spectre”, cu Daniel Craig în rolul principal, va fi lansat pe marile ecrane pe 6 noiembrie 2015. În “Spectre”, actorul britanic în vârstă de 46 de ani va interpreta pentru a patra oară rolul agentului 007, după ce a jucat anterior acest rol în filmele “Casino Royale” (2006), “007: Partea lui de consolare/ Quantum of Solace” (2008) şi “007: Coordonata Skyfall/ Skyfall” (2012).
Cele 23 de filme “James Bond” realizate până în prezent au generat încasări de peste 4, 1 miliarde de dolari în toată lumea.