Mausoleul din Parcul Carol, o istorie incredibilă

În centrul mausoleului (unde se află acum grupul statuar) era depus Gheorghe Gheorghiu - Dej.

În anul 1923, în Parcul Carol din București (amenajat în 1906 de un renumit arhitect francez), denumit Libertăţii (de comuniști), pe o colină se afla Palatul Artelor, în interiorul căruia funcţiona Muzeul Militar. În faţa muzeului a fost amplasat Mormântul Ostaşului Necunoscut care a fost adus de la Mausoleul de la Mărăşeşti în ziua de 17 mai 1923. În anul 1938, un incendiu puternic a afectat grav muzeul, iar cutremurul din 1940 a terminat practic ce a lăsat incendiul neatins. Clădirea Artelor a fost demolată. În locul ei s-a propus amenajarea unui complex memorial dedicat Eroilor Neamului Românesc. Proiectul a fost supervizat chiar de mareşalul Ion Antonescu, urmând ca pe locul clădirii demolate să fie ridicat un monument triumfal „Tropaeum Traiani” (similar cu cel de la Adamclisi). Totul a rămas însă la nivel de intenţie mai ales datorită schimbărilor politice.

Monumentul comuniştilor

În 1958, regimul comunist decide ca aici să se construiască „Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului şi a patriei, pentru socialism”, motiv pentru care Mormântul Ostaşului Necunoscut era mutat în Mausoleul din Mărăşeşti (Focşani – Adjud), locul unde s-a dat cea mai mare bătălie de pe frontul românesc din primul război mondial. Între anii 1959 – 1963 este construit Mausoleul după planurile a doi mari arhitecți. Horia Maicu (un renumit arhitect român, de origine evreiască, al cărui nume era de fapt  Harry Goldstein). A fost unul dintre autorii proiectelor mari ale Bucureştiului – precum Casa Scânteii şi  Sala Palatului – şi Nicolae Cucu (autorul proiectului Palatului de Justiție din București). Cu o înălţime de 48 metri, Mausoleul a fost inaugurat la data de 30 decembrie 1963. Baza clădirii este de formă cilindrică placată integral cu granit negru. Deasupra bazei sunt amplasate cinci arcade foarte înalte care se unesc spre cer, placate cu granit roşu. Granitul roşu şi negru folosit la mausoleu a fost adus din Suedia. Pe clădirea de bază, sub arcadele din granit roşu într-o amforă de granit, ardea în permanenţă o flacără ce simboliza lumina vie a comunismului. Interiorul circular adăpostea  în centru sub o uriașă stea albastră mormântul primului șef de stat comunist Gheorghe Gheorghiu – Dej. Pe margine, sub formă de raze erau mai multe locuri de veci dar numai două erau ocupate (avocat dr. Petru Groza şi dr. C. I. Parhon) Probabil aici urma să fie şi locul de veci a lui Ceauşescu.

Coloanele din granit roșu au o înălțime de 48 de metri.

Columbarul Mausoleului

Mausoleul este înconjurat în exterior de o clădire în formă de semicerc unde se afla cripte cu rămăşiţele pământeşti ale mai multor militanţi comuniști: Ana Pauker, Ştefan Gheorghiu, Ion C. Frimu, Leontin Sălăjan, Alexandru Moghioroş, Lucreţiu Pătrăşcanu, Grigore Preoteasa, Ilie Pintilie, Constantin Dobrogeanu-Gherea Vasile Luca, Teohari Georgescu, Iosif Chişinevschi, Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraş, Chivu Stoica, Constantin Pârvulescu, Alexandru Drăghici, Ion Gh. Maurer, Leonte Răutu, Grigore Preoteasa, János Fazekas, Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec şamd. În anul 1991 mausoleul a fost lăsat în paragină, fiind la un pas de a fi devastat. Osemintele sau urnele cu cenușă au fost ridicate de familii și mutate în cimitire. Spre exemplu, urna cu cenușa Anei Pauker a fost preluată de către familie și dusă în Israel.

Neliniştea Eroului Necunoscut

1991. În septembrie, după multe dispute politice s-a decis exhumarea Eroului Necunoscut de la Mausoleul de la Mărăşeşti (mutat de comuniști în 1958) şi aducerea lui în Mausoleul din parcul Carol (Libertății). În decembrie Mausoleul a fost trecut din patrimoniul Administrației Protocolului de Stat în administrarea Primăriei Capitalei.
1992. Guvernul Năstase dă în folosinţă Bisericii Ortodoxe Române o suprafață de 5 hectare din Parcul Carol. Biserica urma să demoleze mausoleul comunist şi să ridice pe acel loc Catedrala Mântuirii Neamului Românesc. Pentru a putea fi demolat, ministrul Culturii și Cultelor de atunci, Răzvan – Theodorescu, emite un ordin pentru declasarea din lista monumentelor istorice a unei mari părţi a Parcului Carol, inclusiv mausoleul. Guvernul a aprobat imediat alocarea sumei de 40 de miliarde de lei din Fondul de rezerva pentru a finanta lucrarile de demolare. Deşi începuseră lucrările de demolare, în urma numeroaselor proteste ale arhitecților, primarul general de atunci, Traian Băsescu (care atacase în contencios administrativ ordinul ministrului Culturii privind declasarea mausoleului si inevitabil demolarea) câştigă procesul, iar Mausoleul este salvat în ultimul moment.

Construirea Catedralei în locul Monumentului Eroilor Comuniști semnifică și purificarea memoriei neamului românesc după pagina întunecată din istoria noastra națională, reprezentată de perioada regimului comunist. Patriarhia Română

Statutul de monument al parcului impune păstrarea lui intactă în forma actuală precum și luarea tuturor măsurilor de conservare a monumentelor istorice. Catedra de Istoria și Teoria Arhitecturii și Conservarea Patrimoniului din Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”

2005. Din bugetul de stat au fost acordate 1, 97 miliarde lei pentru repararea monumentului, chiar dacă acesta fusese declasat din lista monumentelor istorice.
2006. Ultima mutare. În noiembrie a avut loc ceremonia strămutării Mormântului Ostaşului Necunoscut la locul originar, din 1923, pe esplanada din faţa Mausoleului. Numele mausoleului a fost schimbat prin Hotărâre de Guvern, în „Memorialul Eroilor Neamului”. Interiorul a fost complet reamenajat cu proiectoare video şi panouri pe care sunt proiectate hărți, fotografii, momente din războaiele României, etc. În mijlocul sălii, pe locul mormântului fostului lider comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej, a fost aşezat grupul statuar „Pe aici nu se trece”, înfățișându-i pe Regele Ferdinand I al României și zeița Nike (zeița victoriei din mitologia greacă) operă realizată în anul 1924 de sculptorul Ioan Iordănescu.
2007. Foliile de cupru care acopereau clădirea de bază a mausoleului au fost furate sub privirile soldaţilor aflaţi în dispozitivul de pază al monumentului. Monumentul este reînscris în Lista monumentelor istorice, prin Ordinul ministrului Culturii de atunci, Kelemen Hunor.