Preşedintele CCN, Radu Mititean: Bicicliştii clujeni vor fi campioni la echilibristică
Bicicliştii clujeni sunt nemulţumiţi de pistele pe care primăria le amenajează chiar în această perioadă în mai multe zone ale oraşului. Participanţii la dezbaterea organizată de Clubul de Cicloturism Napoca susţin că nu se respectă principii de bază, recunoscute internaţional, între care, siguranţa biciclistului în trafic şi continuitatea traseelor ar fi cele mai grav încălcate.
Spaţiul de la Casa TIFF a fost destul de neîncăpător pentru bicicliştii veniţi să vadă în detaliu cum vor arăta pistele din oraş şi cum anume vor putea circula de lunile viitoare pe bicicletă în Cluj-Napoca. Au fost prezenţi şi reprezentanţi ai municipalităţii: şeful Serviciului Siguranţa Circulaţiei, Mirela Mărincean şi managerul proiectului de bikesharing, Ovidiu Cîmpean, care au încercat să răspundă punctual măcar la unele din întrebările ridicate de bicicliştii clujeni.
„În deschiderea dezbaterii aş dori să trec puţin în revistă contextul prin care s-a ajuns la situaţia actuală. Pot să spun că noi de la CCN am avut discuţii cu primăria pe tema pistelor de biciclete încă din 1995, dar pentru prima dată s-a discutat de un proiect ceva mai închegat în 2004 cu arhitectul şef de atunci Adrian Iancu. Însă noi am expus rezervele noastre referitor la planurile avansate de primărie, iar lucrurile au fost marcate de tot felul de întreruperi. Prima pistă de biciclete a fost amenajată la Cluj în 2006 pe tronsonul de Bulevard 21 decembrie 1989 între prefectură şi Sora, o pistă anormal de îngustă amenajată pe trotuar. În 2007 s-a făcut cea de pe Eroilor care este ceva mai bună. În 2008 iar au fost aprobate câteva trasee de piste, din care unele s-au făcut altele nu, nu am înţeles niciodată de ce. Apoi a apărut proiectul de bikesharing cu care noi am avut o istorie mai complicată, am cerut expunerea publică a planşelor, nu am primit informaţiile, am dat primăria în judecată, am câştigat atât procesul, cât şi recursul, asta în 2012 şi abia zilele trecute ne-au fost trimise planşele cu traseele de piste finale, care deja au fost aprobate şi în comisia de circulaţie şi care deja se execută în această perioadă. În 9 martie comisia a aprobat amenajarea de piste pe 17 străzi din oraş şi la această dezbatere vom discuta tocmai despre acestea”, a spus preşedintele CCN, Radu Mititean.
Pistele la puricat
A urmat o prezentare planşă cu plaşnă a traseelor de biciclete care sunt marcate în aceste zile în oraş. „Dacă pornim din capătul dinspre Floreşti vedem că avem între Praktiker şi Arabesque o pistă cu dublu sens, câte 1 metru pe sens. Dar e amplasată pe trotuar, aşa că întrebarea este cât le mai rămâne şi pietonilor?”, a spus Mititean. „Este destul spaţiu acolo, este şi trotuar şi spaţiu verde, rămâne şi pietonilor. Iar în cotinuare către strada Colina, tocmai datorită traficului intens pista de biciclete este nu numai marcată ci şi delimitată de carosabil prin parapeţi”, a răspuns Mirela Mărincean. „Unul din principiile de bază în încurajarea renunţării la maşini şi a folosirii bicicletei este ca atunci să luăm din spaţiul de rulaj destinat maşinilor şi nu din puţinul rămas pietonilor”, a replicat Radu Mititean. Pista de biciclete va urca în continuare de la nodul N pe strada Bucium, iar aici pe lângă trecerile de pietoni în paralel vor fi trasate şi treceri pentru biciclete. „Dar cei care vor să continue spre Mănăştur pe Calea Floreşti cum procedează?”, a întrebat unul dintre participanţi. „Traversează pe trecerea de pietoni care e la baza strazii Colina şi merge normal ca orice vehicul pe carosabil” a venit răspunsul. „La noi din păcate se vede că principiul continuităţii traseelor pentru biciclete este încălcat mai mereu pentru că există convingerea că biciclistul oricum nu se grăbeşte, se poate opri, da jos de pe bicicletă, iar urca şi tot aşa”, a replicat preşedintele CCN.
„Noi aici la Cluj trebuie să avem grijă ca lucrurile să iasă bine şi mai ales să fie siguranţă pentru că nu vrem necazuri în trafic”, a completat un alt participant la dezbatere. Discuţiile au continuat destul de informal, luând minuţios în dezbatere traseele de pe fiecare din cele 17 străzi, oamenii exprimându-şi simultan punctele de vedere şi insistând să primească răspunsuri la fiecare întrebare.
Nemulţumiţi de lăţimea pistelor
Principala nemulţumire ridicată de biciclişti s-a referit la lăţimea insuficientă a pistelor. „Noi am făcut cât ne-a permis spaţiul, câte 1 metru pe sens, sigur ne-am fi dorit să fie mai mult. Sunt zone pe Horea de exemplu unde pistele de pe trotuar vor dispărea şi vor fi amenajate pe carosabil, fiind delimitate prin diferenţă de nivel şi de o rigolă”, a spus Ovidiu Cîmpean. „Cu asemenea lăţime nu se asigură siguranţa biciclistului, ar trebui ca lăţimea să fie de 2, 5-3 metri pentru două sensuri. Altfel când vor trece doi biciclişti unul pe lângă altul din sensuri opuse va fi o adevărată echilibristică. Noi bicicliştii clujeni vom deveni cu toţii campioni la echilibristică. Şi asta pentru că se ignoră specificul bicicletei”, a spus nemulţumit Radu Mititean. „Şi ce îi va împiedica pe şoferi să folosească pistele de biciclete ca spaţii de parcare, la lipsa de locuri de parcare care e acum în oraş?”, a ridicat o altă problemă unul dintre participanţi. „Noi am căutat să separăm, acolo unde s-a putut, spaţiile de parcare de cele pentru pistele de biciclete, punându-le pe părţi diferite. Pe de altă parte, unde pistele sunt pe carosabil sunt despărţite prin stâlpişori”, a răspuns Ovidiu Cîmpean.
Nici soluţiile propuse de municipalitate în cazul sensurilor giratorii nu sunt pe placul bicicliştilor clujeni. „La sensul giratoriu de la Cora bicicliştii care vin să intre la magazin trebuie să se oprească şi să treacă drept pietoni. La zonele de giratoriu, pe plan internaţional, soluţiile sunt cu totul altele. Eu voi prezenta planurile de la noi la o reuniune europeană ca exemplu negativ, sper ca aceste soluţii să fie doar provizorii. În mod normal, în giratoriile mici se face un inel complet şi pentru biciclişti, iar pentru sensurile mari se face o rută la distanţă destul de mare, 10 metri, pentru biciclişti.
Radu Mititean a subliniat şi faptul că legislaţia românească are serioase lacune în privinţa bicicletelor, inclusiv la partea de indicatoare speciale.
Reprezentanţii primăriei au precizat că pistele care vor fi amenajate în cadrul proiectului de bikesharing vor fi doar o etapă, urmând ca pe parcurs să se facă şi conexiunile cu pistele mai vechi şi să se amenajeze şi altele noi. „Putem da două exemple unde lucrările de modernizare care se fac acum includ şi amenajarea de piste, şi anume pe Moţilor şi pe Avram Iancu. Pe Avram Iancu vom avea piste de 1, 20 de metri pe sens”, a spus Ovidiu Cîmpean.
Proiectul de bikesharing ar urma să fie inaugurat în această vară după mai multe amânări şi înseamnă circa 50 de kilometri de piste de biciclete în oraş şi circa 500 de biciclete care vor putea fi folosite gratuit în cadrul unei reţele de staţii de self-service.