Nu ratați noul număr al săptămânalului Transilvania Reporter: „1 Mai, singura zi în care munca te face liber”

Joi, 30 aprilie 2015, a apărut noul număr al săptămânalului Transilvania Reporter care are ca subiect principal sărbătoarea muncii.

Românii sărbătoresc 1 Mai în sclavia muncii, la fel cum au fost obişnuiţi s-o facă de decenii. Patru milioane şi jumătate de salariaţi încing grătarele în ţară, ceva mai puţini o fac peste graniţă. La schimb cu câteva zile libere, tot mai mulţi dintre ei sunt însă constrânşi să ignore semnificaţia lui 1 Mai.  Ziua Muncii are la origine solicitarea  reducerii programului de lucru la opt ore. Au trecut 145 de ani de când acea solicitare a fost formulată, mulţi ani de când ea a devenit lege, şi totuşi prea puţini dintre salariaţii români se bucură de acest drept.

În străinătate, săptămâna de lucru a românului numără adesea 70 de ore. În ţară, e mai scurtă, dar nu cu mult. Ultimul sondaj al Insitutului Român de Evaluare şi Strategie, IRES, arată că un sfert dintre românii activi trec de 10 ore lucrate zilnic. 65 la sută dintre ei fac ore suplimentare. Mai grav decât situaţia în sine este cum felul cum o privesc oamenii: înspământaţi să nu rămână fără el, peste 80 la sută se declară mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de programul de lucru.

Relaţia românilor cu munca se schimbă mereu, dar pare neschimbată în privinţa timpului alocat ei. În Cluj, procentul populaţiei angajate în industrie este de 2, 5 ori mai mic decât era în 1990. Noile profesii sunt însă egal consumatoare de timp cu lucrul la strung. Constrânşi de diferite tipuri de presiuni sau dominaţi de ambiţie, mulţi clujeni îşi închid viaţa la locul de muncă. Mulţi se îmbolnăvesc profesional şi ascund asta de teamă că excesul de efort nu le va mai fi permis.  Dintre aceşti scalvi moderni, sunt însă şi indivizi care se desprind în căutarea unui mod de viaţă independent.

„Suntem în prezența unei conştiințe sociale încă premoderne, unde timpul nu costă bani şi munca nu este valorizată ca fiind sursa cea mai importantă, pentru cei mulți, sursă pentru succes şi prestigiu. Se munceşte, probabil, tot mai greu, dar şi ineficient. România care munceşte este un teritoriu tot mai trist.   Începem sa devenim tot mai sclavi, ne pierdem independența de a alege şi de a dispune liber de forța și energia noastră”, Vasile Dâncu, sociolog.

Sumarul ediției. 

ACTUALITATE. În Capitala Tineretului şi Piaţa Unirii devine şantier. De parcă nu ajungea numărul deja mare de proiecte care au transformat în acest an, 2015 Capitala Europeană a Tineretului într-un imens şantier, primăria pune şi cireaşa de pe tort. După aproape zece ani de aşteptare, municipalitatea a găsit momentul cel mai oportun să scoată de la naftalină continuarea proiectului de modernizare al Pieţei Unirii. Un proiect de altfel util şi necesar. Proiectul a demarat în 2006, iar între 2009 şi 2015 a luat o lungă pauză. (Claudia Romitan)

DOSAR.

• Sergiu Damian, IT-ist freelancer: Ținta mea este să lucrez 24 de ore pe săptămână.  După 13 ani în care a lucrat pe baza unui contract individual de muncă, în urmă cu doi ani Sergiu Damian a luat decizia, împreună cu soția lui, de a-și schimba modul de abordare a carierei. Când și-a asumat acest risc, nu a stat foarte mult pe gânduri. Era momentul să fie independent de un angajator și să preia controlul proiectelor în care se implică. (Cristina Beligăr)
• Nuntă de la A la Z și dincolo de Z. Ioana Miheț: „Ziua mea are ceva mai mult de 24 de ore”. La doar 28 de ani, Ioana Alina Miheț are trei joburi oficiale și lucrează intens la al patrulea proiect. Este instructor de dans, wedding planner, redactor la o revistă de specialitate, WedMag și trainner de mers pe tocuri, o activitate care a rezultat din îmbinarea primelor două activități pe care aceasta le practică cu multă pasiune. (Maria Man)
• Boala profesională, ascunsă sub preș. Piața muncii s-a schimbat vizibil în ultimii ani. Dacă unele meserii au fost îngropate sau duse la fier vechi odată cu industria, piața muncii, mereu efervescentă, a creat noi posibilități de angajare, cele mai multe în spectrul privat, și astfel, au apărut, inevitabil, meserii noi, adaptate nevoilor actuale ale societății. Odată cu evoluția profesiilor, au evoluat însă și bolile profesionale ce par să se țină scai de „clasa muncitoare”, oricât ar vrea aceasta să se debaraseze de aspectele negative ale jobului mult visat. (Maria Man)

CULTURĂ. Târgul de carte Gaudeamus a fost vizitat de aproape 30.000 de vizitatori în acest an, potrivit contorizării făcute de organizatori. Duminică, în ultima zi a târgului au fost decernate trofeele din acest an, trofee stabilite în baza voturilor publicului. (Bogdan Stanciu)

REPORTAJ. Parașutați la propria nuntă, în mijlocul invitaților. Ildikó și Lehel Lészai, doi tineri de 26, respectiv 24 de ani și-au împlinit visul de a sări cu parașuta în aceeași zi în care au decis să-și unească și destinele. Astfel, păstrând surpriza până în ultimul moment, tinerii au sărit în tandem din avionul pilotat de un bun prieten de-al lor pentru a ateriza tocmai în mijlocul invitaților la nunta organizată la restaurantul Lac Luncani, înainte de începerea petrecerii. (Cristina Beligăr)

COLȚ SECRET. Patroana spirituală a judeţului va fi Fecioara Maria. Consiliul Judeţean Cluj are pe ordinea de zi a şedinţei din 30 aprilie un proiect de hotărâre privind declararea Sfintei Fecioare Maria drept Patron Spiritual al judeţului Cluj. Iniţiativa îi aparţine vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Cluj cu atribuţii delegate de preşedinte, Vakar Istvan. În referatul de aprobare preşedintele interimar al judeţului afirmă „faptul că judeţul Cluj dispune, conform Institutului Naţional de Statistică, de peste 830 de lăcaşuri de cult, aspect care, raportat la numărul de locuitori, situează Clujul pe locul I la nivel naţional. (…) (Elena Gădălean)

DOSAR. Noaptea Valpurgiei: cum sărbătoresc nordicii 1 mai”. 1 mai muncitoresc” înseamnă pentru noi o zi liberă, picnicuri, mici şi bere. Pentru jumătatea de nord a Europei, însă, 1 mai nu este neapărat Ziua Internaţională a Muncii, ci o zi în care petrecăreţii îşi revin după Noaptea Valpurgiei – o noapte încărcată de mistere, în care orice se poate întâmpla. Este vorba despre o noapte a vrăjitoarelor, o sărbătoare păgână care este, paradoxal, legată de ziua unei sfinte, pe nume Walpurga. (Mădălina Kadar)

SPORT. Bumerangul numit insolvenţă. Blaturi, corupție, șmecherii, arestări și mai nou insolvența. Acestea sunt principalele atribute ale fotbalului românesc din ultimii 25 de ani. Despre performanțe nu mai vorbim, nici nu prea am avea despre ce. Despre viitor riști să te faci de râs dacă încerci măcar să inițiezi un dialog. Azi totul se rezumă la banii din drepturile TV și la insolvență, ultima modă în materie de ”hoție legală”. Văzuta ca o soluție de redresare a fotbalului intern, insolvența nu este altceva decât o formă modernă de sclavagism, ridicat la rang de artă de iscusiții conducători de cluburi din România. Atenție însă, jucătorii și agenții lor încep să dea cărțile pe față, iar dezvăluirile lor arată fața tristă a sportului rege. (Patruce Podină)