Plăcuțele bilingve – un război inutil?

Războiul plăcuțelor bilingve ar fi fost de mult istorie dacă la Cluj-Napoca sau la Kolozsvár, că tot vorbim despre multiculturalism, s-ar fi respectat o hotărâre de Consiliu Local care datează încă din 2002.

Conform articolului 76, alin. 2 din Legea 215/2001, (Legea administraţiei publice locale), „În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, în raporturile lor cu autorităţile administraţiei publice locale, cu aparatul de specialitate şi organismele subordonate consiliului local, aceştia se pot adresa, oral sau în scris, şi în limba lor maternă şi vor primi răspunsul atât în limba română, cât şi în limba maternă”. Alin. 4 al aceluiași articol vine în completarea acestuia: „Autorităţile administraţiei publice locale vor asigura inscripţionarea denumirii localităţilor şi a instituţiilor publice de sub autoritatea lor, precum şi afişarea anunţurilor de interes public şi în limba maternă a cetăţenilor aparţinând minorităţii respective, în condiţiile prevăzute la alin. (2)”. Cu toate că minoritea maghiară nu a întrunit procentul prevăzut de dispozițiile legale, Consiliul Local Cluj-Napoca a apreciat, în 2002, oportunitatea inscripţionării denumirii municipiului Cluj-Napoca în limba minorităţilor naţionale, respectiv în limba maghiară şi germană,  emiţând în acest sens, în baza art. 36 alin. 1 din Legea 215/2001,  Hotărârea nr. 99 din 7 martie 2002, alocându-se şi sume de bani de la bugetul local în vederea confecţionării şi montării indicatoarelor de inscripţionare a denumirii municipiului la principalele cinci intrări şi ieşiri.  Misiunea montării plăcuțelor revenea Direcției domeniului public și privat și Direcției economice. Hotărârea nu și-a produs însă efectele.

La începutul lunii iulie 2014,  Tribunalul Cluj a admis cererea formulată de preşedintele fundaţiei European Committee Rights Hungarians Central Europe, Landman Gabor, la iniţiativa unei studente la Drept, Izabella Szocs, prin care obliga municipalitatea să amplaseze plăcuţe bilingve la intrările în oraş. Cu toate că numărul maghiarilor din Cluj-Napoca nu depășește 20% din numărul locuitorilor, potrivit rezultatelor oficiale ale recensământului din 2011 publicate de Institutul Naţional de Statistică, numărul maghiarilor fiind de 49. 565, adică 15, 27 %, instanța a considerat că minoritatea maghiară este îndreptățită să ceară autorităților locale inscripționarea bilingvă a localității. Primăria Cluj-Napoca a fost astfel obligată să monteze plăcuțele bilingve româno-maghiare la intrările în oraș.

Decizia nu a fost definitivă, iar primarul Emil Boc, a contestat-o prin recurs, la Curtea de Apel. În 5 februarie 2015, municipalitatea clujeană a câștigat procesul definitiv intentat de Fundaţia European Committee Human Rights Hungarians Central Europe. Curtea de Apel Cluj a admis recursul primarului Emil Boc şi al Consiliului Local Cluj-Napoca, pe baza unei excepţii legate de lipsa calităţii procesuale active. Adică fundația reclamată nu a avut calitate să intenteze o asemenea acțiunea, fiind o fundație olandeză. Astfel, problema pe fond a plăcuțelor nu a mai fost analizată.

Recent, în oraș au avut loc o serie de acțiuni organizate de Grupul de inițiativă civilă Musai Muszáj prin care cetățenii au cerut municipalității să instaleze plăcuțele bilingve sau trilingve la principalele intrări în oraș, unele acțiuni extrem de inedite: picnic multicultural, flash mob de tăiere a panglicii „pe lung”, autostop multicultural, dezbateri pe această temă. Au fost semnate 100 de cereri prin care i se cere Primăriei amplasarea indicatoarelor cu textul „Cluj-Napoca, Kolozsvár, Klausenburg”, la principalele intrări în oraș, conform prevederilor legale. Boc le-a explicat etnicilor maghiari pe 11 februarie 2015, în cadrul ședinței de Consiliu Local că în acest an vor fi montate plăcute în cinci limbi, ceea ce a stârnit din nou nemulțumiri din partea comunității maghiare, dar nu numai. „Nu e necesar să facem tăblițe în 15.000 de limbi în care să nu apară denumirea maghiară, nici cea germană. Pur și simplu ne dorim normalitate. Să se facă niște pași spre înțelegerea trecutului, înțelegerea greșelilor din trecut ca să ajungem la un viitor normal”, a declarat Zoltan, unul dintre participanții la picnicul multicultural din Piața Muzeului.

Cu toate acestea, pe 11 martie 2015, Primăria Cluj-Napoca a desemnat câştigătorul concursului organizat pentru „Intrările oraşului-sistem de comunicare integrat în Cluj-Napoca”. Turnul cultural care cuprinde denumirea oraşului în trei limbi română, maghiară şi germană a ieşit pe primul loc în competiţie. Etnicii maghiari consideră că acest concurs a fost, în linii mari, o modalitate de a se eschiva, de a nu amplasa indicatoarele clasice bilingve.

Concursul „Intrările oraşului-sistem de comunicare integrat în Cluj-Napoca” a fost organizat de către muncipalitate la propunerea Asociației „Cluj-Napoca – Capitală Culturală Europeană”.

[stextbox id=”custom”]

Maghiarii nu se lasă

Grupul de inițiativă civilă Musai-Muszáj invită clujenii la un nou flashmob numit „Ce mai faci, vecine?” care va avea loc joi, 2 aprilie 2015, în Piața unirii. Evenimentul are ca scop strângerea relațiilor dintre români și maghiari, suțin organizatorii, dar și completarea solicitărilor pentru așezarea plăcuțelor multilingve la intrările orașului, care vor fi înaintate Primăriei Cluj-Napoca.

„În Cluj-Napoca există multiculturalitate, dar pe plan instituțional nu există. Cei care merg la televiziuni sau pe scene în fața cetățenilor , inclusiv primarul Boc, vorbesc frumos despre multiculturalitate, dar când vine vorba să facă ceva, nu fac nimic și din această cauză a atacat și decizia instanței. Doamna Horvath susține acest lucru pentru că face parte din UDMR și în 2001 a depus o cerere referitoare la plăcuțele bilingve, cerere care a fost acceptată de Consiliul Local, dar nu a fost aplicată decizia niciodată. Hotărârea respectivă este un fond foarte bun pentru a lupta în continuare pentru plăcuțele bilingve la Cluj”,  este de părere Ernő Fancsali, reprezentantul grupului Musai-Muszáj.

[/stextbox]

***

[stextbox id=”custom”]

În loc de concluzie, maghiarii au dorit asta:

Și au primit asta:

 

Războiul continuă?

[/stextbox]